Unde-s banii pentru cultura? ONG-urile culturale: fondurile sunt putine si impartite anapoda

De Simina Bratu
Reactualizat la:
4Comentarii
Unde-s banii pentru cultura? ONG-urile culturale: fondurile sunt putine si impartite anapoda
© Tion: Unde-s banii pentru cultura? Operatori culturali independenti: fondurile sunt putine si impartite anapoda (foto: tion)
Festivaluri de film, de artă sau de teatru independent. Toate trebuie să se regăsească în activitatea culturală a Timișoarei. Spectatorii se plâng însă că proiectele din urbea de pe Bega sunt mai puține decât cele din alte orașe. În tot acest timp, ONG-urile și fundațiile încearcă din răsputeri să țină în viață festivalurile deja existente și, pe alocuri, să realizeze unele noi. Totuși, susțin organizatorii, în 2016 acest lucru a devenit mai greu ca oricând, pentru că fondurile primite de la primărie sunt foarte scăzute și împărțite prost.

Timișoara se vrea a fi oraș european și a intrat și în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Acest lucru implică o activitate culturală bogată, fie că e vorba de evenimente mai mici sau mai mari. Greul cade pe umerii operatorilor independenți, respectiv ONG-uri și asociații, care trebuie să aducă în fața publicului activități variate: festivaluri de film, de teatru, de arte diverse, de muzică și multe altele.

Ei bine, aici apar o mulțime de probleme, majoritatea fiind legate de finanțare. Situația este atât de complicată, încât mai mulți operatori culturali independenți au decis să organizeze o masă rotundă și să încerce să găsească soluții. Întâlnirea a avut loc marți, 26 aprilie, fiind organizată de Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), Asociația Documentor, Asociația Simultan, Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală.

Dezbaterea a purtat numele de „A fi sau a nu fi Capitală Culturală”, pornind de la ideea că, din moment ce Primăria Timișoara s-a declarat un susținător al proiectului Timișoara Capitală Culturală, ar trebui să se implice mai mult și mai „cu cap” în acest demers.

„Scopul întâlnirii a fost să propunem niște soluții de îmbunătățire a procedurii prin care se alocă bani publici proiectelor culturale independente la Timișoara. Ceea ce s-a întâmplat anul acesta nu a fost în regulă. Sunt nemulțumiți aproape toți aplicanții, nu doar de sumele alocate, care în principiu au fost 20% din bugetul solicitat de fiecare, ba chiar și primăria a exprimat nemulțumiri față de cum s-au alocat aceste finanțări. (…)

Vrem să găsim niște soluții, astfel încât la anul să decurgă lucrurile mai bine și să avem șanse reale să concurăm cu celelalte orașe care vor titlul de Capitală Culturală, mai ales că sectorul independent este foarte important în a implementa și a derula activitățile”, a declarat Lucian Mircu, de la Asociația Marele Ecran.

Acesta a făcut și o comparație între sumele puse la bătaie la Timișoara și cele oferite la Cluj. Astfel, conform informațiilor făcute publice de Mircu, Primăria Cluj a alocat, în 2016, de șapte ori mai mulți bani decât Primăria Timișoara, pentru sectorul cultural independent. De asemenea, Festivalul TIFF de la Cluj a primit mai mulți bani decât toate ONG-urile culturale din Timișoara la un loc.

„Noi, Marele Ecran, împreună cu Pelicula Culturală, facem festivalul «Ceau, Cinema!». Am primit 9.000 de lei, adică 2.000 de euro, respectiv 20% din ce am solicitat. Numai premiile pe care noi le acordăm cineaștilor din competiție sunt de 2.000 de euro. Noi vom avea filme la festival, doar că festivalul va scădea inevitabil în partea de promovare, de organizare, de invitați. Avem foarte multe solicitări din partea regizorilor străini care vor să vină la festival, dar noi dăm din umeri și spunem că nu putem să-i invităm pentru că nu avem resursele pentru asta”, a mai explicat Lucian Mircu, care spune că în 2015 Primăria Timișoara a oferit o sumă dublă față de anul trecut, pentru „Ceau, Cinema!”.

O altă problemă pentru sectorul independent o reprezintă modul în care se împart banii. Concret, în 2016 au fost înscrise 114 proiecte, iar finanțare au primit 99. Totuși, reprezentanții ONG-urilor care au organizat dezbaterea și care produc unele dintre cele mai importante proiecte culturale ale orașului spun că nu înțeleg cum se face selecția proiectelor și după ce logică se împart banii.

„Problema este împărțirea bugetelor și nu văd o clasare a proiectelor în funcție de importanța lor pentru Timișoara”, a declarat Cristina Docea, directorul executiv al Festivalului de Film Timishort.

Acest punct de vedere îl împărtășește și Mircu.

„E foarte bine că sunt finanțate toate proiectele, dar nu există un criteriu de a selecta calitativ aceste proiecte. Trebuie să existe un criteriu valoric. Există o comise de jurizare, care dă un punctaj, dar dacă tu dai și la elevul cu nota 5 și la elevul cu «Premiul I cu coroniță» aceeași sumă… Noi solicităm să existe criterii transparente și corecte pentru acordarea fondurilor, un barem. (…) Nu există niște persoane competente care dirijează acest proces. Toate treaba asta este asigurată de instituții de stat. Ele trebuie să asigure cadrul de acordare, restul trebuie să fie treaba unui juriu independent, care poate să fie și din alt oraș. E vorba de lucruri de bun simț”, a mai declarat reprezentantul Asociației Marele Ecran.

Problema fondurilor împărțite prost a fost sesizată și de regizorul Florin Iepan.

„Există o lipsă de susținere a instituțiilor, primăria și consiliul județean. Discuția a fost pe baza ultimului concurs pentru proiecte nerambursabile culturale și am sesizat, ca și anul trecut, că sumele acordate sectorului independent sunt o glumă în raport cu bugetul pe cultură al municipiului care se apropie de 7,5 milioane de euro. (…) Eu am o problemă și cu o parte din membrii din comisie. Dau exemplul decanului de la Facultatea de Muzică și Artă de la UVT, care face parte din comisie și care a aprobat nu mai puțin de șapte sau opt proiecte ale UVT.

Proiectele poate sunt foarte bune, nu le cunosc, dar este o lipsă de transparență în acest proces. Timișoara merită altă față culturală și am impresia că primăria își ia expertiză… dar numai dintr-o anumită parte a sectorului cultural și nu valorifică acest sector independent. Este un sector foarte eficient în gestionarea banilor, care, cu firmituri din bugetul local, a reușit să se descurce”, a spus Florin Iepan.

La dezbatere a participat și Simona Neumann, director executiv al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană. Aceasta a pus accentul pe importanța sectorului independent, spunând că în viziunea ei este nevoie de o discuție între operatorii independenți și reprezentanții municipalității.

„Eu cred că o primă soluție ar fi dialogul direct cu administrația care gestionează aceste fonduri. Un dialog deschis, onest, între cele două părți. Eu cred că există un progres de la an la an în ceea ce privește modul de abordare a acestei problematici, de ambele părți, dar este un proces care trebuie rafinat și trebuie rafinat prin, poate, înființarea acelui centru de management al proiectelor culturale care este prevăzut în Strategia Culturală pe termen lung.

Timișoara are o strategie pe termen lung foarte bună și prevede înființarea unui astfel de centru. Probabil că va fi înființat în viitorul apropiat, iar operatorii independenți sunt și ei nerăbdători”, a declarat Simona Neumann.

În urma dezbaterii, operatorii vor merge la Primăria Timișoara, urmând să prezinte concluziile întâlnirii viceprimarului Dan Diaconu.



4Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor