Timisoara 2021 si strategia culturala de 129 de pagini

De Roxana Deaconescu
18Comentarii
Timisoara 2021 si strategia culturala de 129 de pagini
© Foto: Tion
Prin excelență, se spune că Timișoara este orașul diversității culturale, religioase, lingvistice, un oraș antreprenorial, al respectului pentru valorile fiecăruia. Cel puțin așa consideră reprezentanții Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 care s-au luptat să aducă acest titlu urbei de pe Bega și se ocupă de tot ce trebuie pentru ca anul 2021 să ne găsească pregătiți.

Pregătirile au început de multă vreme și asta o dovedește bugetul pentru domeniul cultural distribuit de primărie, care s-a triplat în ultimii șase ani. Un alt pas foarte important îl dovedește adoptarea strategiei culturale pe termen lung a orașului (2014-2024). Cei implicați au fost nevoiți să gândească în avans, Timișoara fiind primul oraș din România cu un astfel de document de politică publică, în prezent în curs de implementare, care fundamentează și orientează direcțiile de dezvoltare ale sectorului cultural pe durata a zece ani.

„Cultura este abordată în strategie nu doar ca formă de expresie artistică, dar și ca important motor de dezvoltare a capitalului social, economic și democratic al Timișoarei. În acest sens, un rol important în dezvoltarea durabilă a orașului îl are câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Acest titlu reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale orașului și, conform opiniei cetățenilor săi, este cel mai important proiect al Timișoarei, după Revoluția din 1989”, ne spun reprezentanții asociației.

Trei pași mari pentru cultură

Așadar, transformările ar trebui să fie majore și chiar să ne ia prin surprindere. Programul cultural Timișoara 2021 a fost conceput sub forma unei călătorii stimulate de implicarea publicului, care urmează să se desfășoare în trei pași: angajare – prin încurajarea cetățenilor implicați în consumul cultural să își asume un angajament mai activ, implicare – prin crearea unei legături între artiști și public, precum și facilitarea oportunităților de co-creare și extindere a publicului – prin atragerea de noi categorii de public, cu ajutorul publicului participativ existent, care distribuie mesaje prin propriile rețele sociale și prin contacte directe, generând creșterea interesului pentru cultură.

„Timișoara 2021 nu este doar un an de evenimente, este, în fapt, o transformare a orașului, care a pornit încă de la primele momente de scriere a dosarului de candidatură, o transformare de mentalitate la nivelul cetățeanului. Vorbim încă din slogan de faptul că tot ceea ce se va întâmpla în 2021, dar și înainte și după, înseamnă energie civică, înseamnă transformare de mentalitate și, prin această transformare la nivel individual, o transformare la nivelul orașului”, ne-a explicat viceprimarul Dan Diaconu.

Programul artistic din 2021 este unul dens. Sunt așteptări mari, dar avem cu ce, susțin reprezentanții primăriei. În acest sens, avem peste 200 de parteneri internaționali de top – de la teatre până la centre de cercetare –, care analizează programele culturale stabilite pentru 2021.

„Programul cultural are un fir logic de-a lungul întregului an 2021 și încearcă să implice, la nivel individual, timișoreanul: de la participarea în programele culturale a tuturor cetățenilor la dezvoltarea de astfel de programe artistice nu doar în centru, ci în toate zonele orașului, dar nu numai. Sunt elemente interesante care se vor desfășura, sperăm noi, inclusiv în casele oamenilor, la propriu. Timișorenii vor deveni actori”, ne-a mai spus Diaconu.

Infrastructură culturală

Nu putem vorbi despre cultură fără să vorbim despre o infrastructură culturală. Astfel, investițiile în infrastructură trebuie să lase în urmă, ca moștenire tangibilă, un complex creativ multifuncțional, un centru de resurse culturale pentru dezvoltarea capacității și pentru schimburi internaționale, o infrastructură îmbunătățită și două muzee restaurate. Timișoara este deja primul oraș din România care are trei teatre sub același acoperiș, chiar în punctul zero al urbei.

timisoara-culturala-opera-teatru

Vom avea și o clădire fanion, care urmează să intre în zona de proiectare. Este vorba despre Centrul Artă Cultură Experiment, un centru prevăzut și în Strategia Culturală a orașului.

„Va fi o clădire nouă, am început să identificăm câteva spații, încă nu le putem face publice. Va fi într-o zonă accesibilă, centrală, dar care să fie și cât mai aproape de spațiile în care își desfășoară activitatea tinerii. Aici încercăm să aducem laolaltă artiști, industrii creative, sectorul IT și de experiment, astfel încât această alăturare să ducă la un produs cultural de excepție, dar și la un sens economic al culturii. Eu cred că va fi unul dintre punctele de transformare a sectorului cultural și a industriilor creative din Timișoara, nu doar de atracție în anul 2021”, a mai precizat viceprimarul Timișoarei.

Unul dintre partenerii principali pentru construcția acestui imobil este ARS Electronica din Austria, care a pus la cale un proiect măreț la nivel european, devenind, în cele din urmă, un brand al Austriei, dar și al Europei. Clădirea a fost ridicată în orașul Linz, care a fost Capitală Culturală Europeană. Este un centru unic, ce adăpostește un muzeu, un centru de cercetare și dezvoltare, precum și spații pentru evenimente. La Timișoara vorbim despre un proiect futurist, care să-și pună amprenta asupra vieții culturale a orașului.

ars-electronica-foto-aec-at

Un alt proiect al primăriei se referă la reconversia unui spațiu industrial abandonat. Așa a fost și cazul orașului Pecs din Ungaria, care a transformat o fostă fabrică într-un complex cultural. La Timișoara vom avea un centru de industrii creative într-un fost spațiu industrial, însă oficialii primăriei trebuie să găsească mai întâi bani pentru a cumpăra un astfel de spațiu.

Tot la capitolul reconversie intră și Sinagoga Cetate, care are deja un proiect finanțat de Inspectoratul de Stat pentru Culte. Maiestuoasa clădire va fi restaurată și transformată. Mai avem și fostele cinematografe, pe care primăria le-a obținut recent de la RADEF, care vor fi „îmbrăcate” în așa fel încât să fie printre cele mai apreciate spații culturale din Timișoara.

Pe lista celor din primărie se mai află și turnul de apă din zona Iosefin. Timișorenii și turiștii își vor putea petrece timpul liber într-o cafenea culturală, la peste 50 de metri înălțime. Mai este de menționat și fosta clinică de Dermatologie de pe strada Mărășești, pentru care municipalitatea are „cel mai ambițios proiect de infrastructură culturală de după 1989”, care va fi transformat într-un centru cultural, unde va fi găzduit și Muzeul Cetății Timișoara. Totul pentru anul 2021.

Strategie culturală

Vorbeam despre strategia culturală a orașului, un document de politică publică, care fundamentează și ghidează activitatea primăriei în domeniul culturii, formulând pașii necesari de urmat de sectorul cultural pentru realizarea viziunii comune propuse. Am citat chiar din documentul de 129 de pagini, care vorbește despre metodologie, mediul extern, cultura ca dimensiune transversală a politicilor publice, cartarea resurselor culturale, obiective generale și măsuri de acțiune, plan de acțiuni, proceduri și indicatori de evaluare și instrumente de implementare.

Printre altele, strategia culturală a orașului trece în revistă toate spațiile culturale din oraș, dar vorbește și despre festivalurile care au reușit să atragă aici mii de vizitatori, unii veniți chiar și de peste hotare.

„Timișoara se află într-o situație bună și din punctul de vedere al numărului de locuri în sală, de care dispune în instituțiile de spectacol, fiind pe locul al doilea după București, cu peste 2.900 de locuri în sală, față de 1.300 cât are Sibiul, de exemplu, conform datelor Institutului Național de Statistică”, se arată în strategie.

Documentul public vorbește și despre bibliotecile din oraș, dar și despre problema cinematografelor, care nu au mai fost întreținute de RADEF, precum și despre comunitatea de cinefili care se luptă să organizeze proiecții de calitate în oraș. Nu sunt uitate nici muzeele orașului, fiind trecute în revistă Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul Emil Kindlein, Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi”, colecțiile muzeale deținute de Mitropolia Ortodoxă a Banatului, de Episcopia Ortodoxă Sârbă și de Episcopia Romano-Catolică Timișoara sau Muzeul Memorialul Revoluției din Decembrie 1989. Aparent, cei care au creat strategia au uitat să amintească de Muzeul Consumatorului Comunist, creat de un patron de bar din Timișoara, care are un succes nescris printre străinii care vin să viziteze capitala Banatului.

Toate domeniile artistice sunt cuprinse în strategia culturală, inclusiv cel muzical. Se vorbește despre trupele formate în oraș, dar și despre patrimoniul arhitectural al urbei. Practic, timp de zece ani, Timișoara trebuie să fie creativă, implicată, conectată, responsabilă și deschisă. Strategia culturală a Municipiului Timișoara 2014-2024 poate fi consultată și pe pagina de internet timisoara2021.ro.



18Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor

Regulament de plasare a anunturilor