Primăriile din Timișoara, Arad, Deva și Reșița au devenit, începând de joi, organisme de finanțare europeană de rang 2 pentru proiectele scrise și derulate pe axa prioritară 4 din cadrul Programului Operațional Regional. Mai precis, în cadrul municipalităților vor fi constituite autorități urbane, comisii care se vor ocupa cu managementul, alegerea și desemnarea proiectelor care vor primi finanțare, toată decizia de alocare și cheltuire a banilor se mută la nivel local. Primarii vor avea o autoritate sporită atunci când vor decide modul în care se vor aloca cei 150 de milioane de euro, împărțiți pe patru direcții principale: mobilitate urbană, regenerarea terenurilor degradate, susținerea comunităților dezavantajate și educație. Cei 150 de milioane de euro sunt exclusiv la dispoziția orașelor menționate, iar alocarea pe fiecare oraș s-a făcut în funcție de numărul de locuitori, plus o sumă fixă.

„Am semnat documentele prin care se face delegarea atribuțiilor legate de axa patru din cadrul Programului Operațional Regional către primării. Aceasta vizează finanțarea orașelor ca și entități inteligente. Aceste entități produc 2/3 din venitul total al UE. Celelalte orașe nu au fost excluse pe finanțare pe POR, dar sunt pe altă axă. Sunt 150 de milioane de euro care vor fi împărțite între cele patru orașe, se pot realiza anumite ajustări în anumite limite, foarte fine. Pentru implementarea deciziei se constituie o autoritate urbană în primării, acestea vor stabili o listă de proiecte evaluate strategic. La ADR va ajunge doar o listă cu proiecte, decizia va fi la nivel de primărie. E o condiționalitate aplicată la nivel european, nu doar la noi”, a declarat Sorin Maxim, director al Agenției de Dezvoltare Regională Vest.

Din noile autorități vor face parte specialiști din cadrul municipalităților, de la Direcțiile de specialitate. economic, tehnic, de strategie sau finanțare din fonduri europene. Noile organisme au fost deja constituite, doar mai trebuie avizate.

Timișoara va primi cea mai mare parte a banilor alocați. Sunt aproape 56 de milioane de euro.

„Până acum noi generam proiecte și ne ocupam de implementarea lor și de monitorizare, alături de ADR Vest. Acum delegăm selectarea strategică către autoritatea urbană, urmărim implementarea proiectelor cu atribuții în plus. Ceea ce contează e că se dă liber la o axă importantă de finanțare. Timișoara are la dispoziție 55,87 milioane euro, din care 45 de milioane pe mobilitate urbană. Primarul poate influența decizia legată de finanțare, dar instituția primarului nu personal cel ales, el poate avea un proiect pe care în consideră important și pe care îl poate susține”, a declarat Nicolae Robu.

Primarul de Reșița, Ioan Popa spune că influența primarului va fi una benefică, nu va putea afecta negativ alocarea banilor.

„Primarul poate dinamiza atragerea de fonduri, sunt primării care se ocupă mai mult sau mai puțin de obținerea de bani europeni. Este vorba despre asumare, dacă faci ceva îți asumi și că poate nu va ieși cum vrei. Unii renunță să scrie proiecte pentru că nu își asumă, nu sunt dispuși să riște”, a declarat Popa.

Probabil cel mai fericit de noua modalitate de alocare a banilor va fi primarul Aradului, oraș aflat în permanentă competiție cu Timișoara. Gheorghe Falcă spune că de acum banii vor fi primiți de cele patru orașe fără discriminarea din anii trecuți.

„Intrăm într-un ciclu european nou, cu echilibru între municipiile de județ. În anii trecuți diferențele au fost majore între polii de creștere și polii de dezvoltare. Acum este echilibrată acordarea, în ciclul precedent Timișoara a primit 70 de milioane de euro, iar Aradul 14, față de 56 de milioane și 38 de milioane acum. Aradul va folosi cea mai mare parte a banilor pentru mobilitate urbană, vor reabilita rețeaua de tramvaie, vom cumpăra tramvaie noi, vor reabilita cele existente, vom face un nou pod peste Mureș”, a declarat Falcă.

Primarul Aradului a atras atenția asupra unei probleme care apare în legătură cu noua modalitate de management a proiectelor.

„Așa se întâmplă la noi… se face o structură care trebuia creată în 2014, nu vedem o responsabilitate a guvernanților, dar va fi o presiune fantastică pe primării, aceasta pentru că va trebui să facem totul sub presiunea timpului. Discutăm de ce înseamnă ghiduri, ne cerem scuze de pe acum că doar în 2020 vom avea prea multe lucrări. Creăm autoritatea fără să putem extinde organigrama primăriilor, este o mare problemă. Nu se permite creșterea organigramei, ar fi trebuit șapte-opt oameni care să fie bine pregătiți. Acum ei sunt din primărie, angajați deja aici, nu sunt remunerați, nu pot lucra în implementare să primească un ban în plus. Gândim mai repede gândurile legate de incompatibilități”, a mai declarat arădeanul.

Falcă a avertizat de faptul că primele trageri să aibă loc doar din 2020, ceea ce poate duce inclusiv la pierderea unei părți din alocația europeană. Sorin Maxim confirmă acest risc.

„2020 e o situație de fapt, există toate procedurile legale care trebuie urmate, vorbim de o strategie care trebuie depusă, trebuie realizate proiecte, apoi aprobate. Momentul adevărului va fi în 2018, ești obligat să faci tragerea pentru fondurile de 2015. Dacă nu începem să tragem acești bani putem să îi pierdem”, a încheiat Maxim.