Pentru mii de timișoreni, să „dea o tură” prin Piața Aurora sau prin Mehala, în ócska, la sfârșit de săptămână, e un ritual, obicei uneori moștenit generație după generație. Cei mai mulți dintre vizitatorii „ritualici” vin țintiți pe lucruri care-i pasionează sau care le sunt de folos: discuri de vinil, gablonțuri, veselă de bucătărie, unelte, piese de mobilier, perdele sau te miri ce altceva.

Alții vin să prindă chilipiruri, obiecte „exotice”, tigăi sau ornamente din Germania, haine cu eticheta tăiată, mai ieftine și uneori mai interesante decât în mall. Vânzătorii sunt și ei, deja demult, specializați, piața este afacerea și serviciul lor, principala sursă de venit.

„Profesionalizarea” talciocurilor aduce un aer de vagă familiaritate. Cam aceleași fețe, aceleași tipuri de mărfuri, dispuse în zone dedicate. Ba chiar, spre exemplu, la standurile haine sunt zone distincte de 1 leu bucata, 10 lei etc., loc de negociere e tot mai puțin. Rareori mai vezi, printre vânzători, fețe noi, iar cei vechi își știu deja mușteriii.

„Începe să se simtă criza. Pe de o parte, crește valul de cumpărători, afluxul e mare, dar vânzările sunt slabe. Oamenii nu prea mai au bani de cheltuit, am scăzut mult prețurile ca să rămânem pe piață și să vindem cât de cât”, explică una dintre vânzătoarele veterane ale Pieței Aurora.

Cu totul altfel stau lucrurile în micul talcioc ad-hoc ce apare din când în când la un colț de stradă din zona Pieței Traian: oameni din cartier, majoritatea în vârstă, vin să-și vândă lucruri de prin casă. Am întâlnit o pensionară care-și vindea colecția de păpuși să-și facă ochelari noi, un bătrân care-și adusese valiza de lemn de soldat, gamela și boneta, o femeia care voia să vândă tabloul de nuntă al părinților și diploma de medic a mamei.

Cel mai mare, mai faimos și mai spectaculos târg de vechituri din România este, fără îndoială, Fechetăul de la Negreni. Atestat documentar în 1815, dar cu o istorie care merge încă două veacuri mai înapoi, târgul de la Negreni se întinde pe o suprafață de 10 hectare de-o parte și de alta a unui pod peste Crișul Repede. Se află cam la jumătatea distanței dintre Oradea și Cluj și ține câte o săptămână, în iunie (Târgul Coaselor) și în octombrie (Târgul de toamnă), de obicei din al doilea weekend al lunii.

@timis.online Ce-și mai vinde românul când dă de greu, de recesiune sau, pur și simplu, de clientul potrivit? Păi, o proteză mobilă, o placă dentară, cerul gurii cuiva, cândva. O copită de cal, o izmană de pe vremea bunicilor sau orice altă ciudățenie vă puteți imagina. Lumea piețelor de vechituri, a târgurilor de antichități, a brocantelor, este un univers pulsatoriu, cu o dinamică aparte, un spectacol viu și colorat, în care aproape-totul e posibil. Iar asta nu doar în Piața Aurora sau la ócska piac în Timișoara ori la miticul Fechetău de la Negreni, ci în toată Europa și în lume. Detalii, pe tion.ro #tion #timisonline #targ #vechituri #brocante ♬ Suspense, horror, piano and music box – takaya

E un paradis vintage, cu sute de mii de vizitatori din țară și din străinătate la fiecare ediție. Fechetăul de la Negreni e un spectacol, o călătorie în timp într-un Ev Mediu alternativ și pitoresc, cu mărfuri de mii de euro, mobilă stil, bijuterii, obiecte scumpe și colecție, dar și gioarse 5 la 1 lei, cu cerșetori schilozi și orbi închipuiți, cu popi care spovedesc pe bani printre tarabele cu pantofi vechi și vraci care vând leacuri miraculoase, cu corturi pline de mâncare în care noapte se țin chefuri cu muzică ardelenească sau cu manele.

Limbile de negoț la fechetău sunt româna și maghiara, iar biznisurile se fac jumi-juma în roni și forinți, dar se acceptă orice monede, ba chiar și trocul.

Negreni e în sine o experiență culturală și antropologică unică.

Cât privește oferta, nu există obiect pe care să-l imaginezi și să nu-l găsești, dacă ai răbdare și noroc, la Negreni, oricât de bogată sau ciudată ți-ar fi fantezia.

Dacă fechetăul de la Negreni este, de departe, cel mai mare și celebru târg din România, mai sunt și altele de colindat pentru cei pasionați de vechituri, precum Oser în Cluj Napoca, Ciumbrud în Alba, sau Pâncota, județul Arad. Unul dintre cele mai interesante și relativ nou este Târgul de la Olosig. Situat în Bihor, între Săcueni și Marghita, pe malul lacul Olosig, într-un peisaj superb, târgul a funcționat chiar și în perioada pandemiei de Covid.

Particularitatea și calitatea lui aparte e că aici nu sunt acceptați vânzătorii de chinezării și kitsch-urele noi, târgul fiind dedicat antichităților (în sens de obiecte vechi), mobilierului, artei, obiectelor etnice etc.

Brocantele din Europa

Universul brocantelor este imens în Europa și atrage milioane de oameni, dependenți de plăcerea explorării și descoperirii obiectelor care au deja istorie și memorie afectivă. La nord de Paris se găsește Marché aux Puces de Saint-Ouen, împărțit în 15 piețe tematice și considerat cel mai mare târg permanent de antichități din lume.

Găsești aici, printre multe altele, mobilier Belle Époque, art nouveau, bijuterii vintage, afișe vechi, artă, cărți rare, iar prețurile pot ajunge, pentru unele cumpărături, la zeci de mii de euro.

Printre alte brocante interesante se cuvin amintite cea din Tongeren, cel mai vechi oraș din Belgia, Mercanteinfiera din Parma/Italia, cel mai mare târg vintage indoor din sudul Europei, care se ține primăvara și toamna și unde găsești și vânzători din România, târgul de la Postpalast München, în ianuarie și august, mai elitist, dar cu obiecte autentice de muzeu, Nottinghamshire Showground, Newark în Marea Britanie sau Deventer Boekenmarkt – Olanda, cel mai mare târg de carte veche și antichități tipografice din Europa.

Talciocurile duminicale din Bruxelles sunt dominate de cei care vând artă africană, brocantele din Franța au farmecul aparte al unei lumi idilice, iar la Flohmarkt în Germania poți găsi cele mai utile și durabile vechituri.

Estimările presei economice sunt că în târgurile de vechituri din Europa (respectiv UE și UK) se fac anual tranzacții între 5 și 8 miliarde de euro, însă piața europeană de antichități, incluzând galerii, târguri ocazionale, vânzări online are o cifră anuală de afaceri de peste 15 miliarde de euro. O resursă care ar merita, poate, luată serios în seamă de edili și guvernanți în România.