Reprezentanții muzeului consideră că, pentru fiecare națiune, serviciile de informații sunt esențiale pentru securitatea sa națională. Tocmai de aceea, muzeul își propune să „ridice vălul secretului de pe lumea ascunsă a serviciilor de informații, explorând succesele și eșecurile, provocările și controversele acestora”.

„Misiunea muzeului este de a crea expoziții convingătoare și alte experiențe de învățare care să facă lumină în lumea obscură a spionajului și a serviciilor de informații, educând și provocând pe fiecare dintre noi să se implice în mod critic în lumea complexă din jurul nostru.

Muzeul își propune să ofere un forum obiectiv și apolitic pentru a explora subiecte importante, cum ar fi impactul secretului asupra libertăților civile, rolul în schimbare al tehnologiei în activitatea de informații și provocările dezinformării în social media”, mai scrie în prezentarea de pe site-ul muzeului.

Fondatorul, implicat la rândul său în lumea spionajului

Fondatorul muzeului este Milton Maltz, un spărgător de coduri în timpul Războiului din Coreea și mai apoi proprietar al unor rețele însemnate de stații de televiziune și radio, prin intermediul companiei sale, Malrite Communications Group.

Acesta a gândit, din 1998, conceptul muzeului, iar în următorii ani, a și investit 20 de milioane de dolari, prin compania sa, în muzeu, jumătate din totalul necesar deschiderii, cealaltă jumătate provenind din partea statului Columbia D.C., sub forma unor obligațiuni.

De altfel, muzeul a făcut parte din procesul de „întinerire” a Penn Quarter, cartierul în care se află. Muzeul a fost deschis de abia din 2022.

În aprilie 2015, au fost anunțate planuri pentru construcția unui nou imobil care să găzduiască muzeul.

Din ianuarie 2019, instituția a început procesul de mutare în noua clădire în valoare de 162 de milioane de dolari, redeschizându-se publicului în mai 2019, primind vizitatorii într-un spațiu cu o suprafață de 32.000 de metri pătrați.

Are, în prezent, o sală de spectacole de 145 de locuri, o terasă pe acoperiș și un spațiu pentru evenimente la ultimul etaj. Odată cu mutarea și-a schimbat și forma de organizare, devenind o întreprindere non-profit.

Vă puteți testa inclusiv abilitățile de spion

Spy Museum găzduiește peste 7.000 de artefacte, dintre care aproximativ 1.000 sunt expuse publicului, însoțite de fotografii istorice, prezentări interactive, filme și înregistrări video. Colecția permanentă urmărește istoria completă a spionajului, de la grecii antici și Imperiul Roman, Evul Mediu, Renașterea, Imperiul Britanic, Războiul Revoluționar American, Revoluția Franceză, Războaiele Napoleonice, Războiul Civil American, ambele războaie mondiale, Războiul Rece și până la activitatea de spionaj din zilele noastre, potrivit paginii de Wikipedia a muzeului.

Galeriile permanente ale muzeului ar fi:

1. Centrul de informare (The briefing center)

Aici, vizitatorii pot vedea prezentări ale artefactele de spionaj ale muzeului, dar și urmări un film de cinci minute care prezintă „lumea din umbră a spionajului”;

2. Furtul de secrete (Stealing secrets)

Vizitatorii află despre spioni și maeștri-spioni, creatorii de gadgeturi, oameni de știință și inginerii din spatele invențiilor pline de imaginație folosite pentru a fura secrete. De altfel, aici și sunt expuse câteva dintre acestea.

3. Dând sens secretelor (Making sens of secrets)

În această galerie, vizitatorii află cum sunt prelucrate informațiile secrete. Sunt și exponate interactive care, de exemplu, prezintă modul în care sunt obținute, analizate și sparte codurile.

4. Acțiune sub acoperire (Covert action)

Aici sunt prezentate tehnicile pe care liderii politici le foloseau – și poate încă folosesc prezent – pentru a influența în secret evenimentele din străinătate. Ei află despre eșecurile și succesele misiunilor secrete, de la sabotaj la acțiuni letale;

5. Spionajul care a marcat istoria (Spying that shaped history)

Galeria ilustrează impactul serviciilor de informații asupra istoriei, fiind prezentate povești încă de la Revoluția Americană până la războiul cibernetic din secolul XXI și află ce cred ofițerii de informații despre „spionii de pe ecran”;

6. O lume nesigură (An uncertain world)

Aici este explicat modul în care agențiile de spionaj decid ce înseamnă „prea mult”. Vizitatorii află ce se poate întâmpla atunci când serviciile secrete merg prea departe și pătrund în povești de spionaj din Veneția Renașterii până în Berlinul Războiului Rece.

7. Centrul de debriefing

Ultima oprire a turului: aici sunt prezentate concluziile.

Ordinea în care sunt prezentate galeriile este mai importantă pentru cei care aleg să participe și la „Misiunea sub acoperire”. Aceștia primesc încă de la început câteva indicii, iar de-a lungul turului sunt opt opriri unde pot fi testate diferite abilități. La final, în centrul de debriefing, participanții află și cum s-au descurcat.

Revenind la galeriile permanente, printre cele mai interesante exponate ar fi de amintit: o mașină Enigma folosită de naziști și japonezi în Al Doilea Război Mondial, o monedă cu „ac de sinucidere” folosită de CIA în anii 1920, un palton cu cameră într-un nasture folosit de KGB, un ceas cu cameră folosit de serviciile secrete germane, un ruj-pistol folosit de KGB în timpul Războiului Rece, o „cameră-porumbel” din Primul Război Mondial și Aston Martinul DB5 folosit în al treilea film din seria James Bond, Goldfinger.

Muzeul are și o galerie cu expoziții temporare, unde sunt puse în practică, de exemplu, colaborări cu mari branduri. Cea mai recentă expoziție de aici, deschisă în martie 2024, ar fi Bond in Motion, dedicată autoturismelor folosite în filmele cu celebrul spion britanic.

Accesul în muzeu nu este gratuit. Prețul unui bilet variază în funcție de ziua de vizitare și categoria socială a vizitatorului, însă acesta se învârte în jurul a 30-35 de dolari.

Cei interesați și de expozițiile temporare, însă, trebuie să scoată încă 10-15 dolari în plus.

Potrivit site-ului muzeului, majoritatea vizitatorilor petrec aici în jur de două ore.