Salina Turda este o atracție pentru turiști. Acest lucru e incontestabil. O 1minune! A lumii din adâncuri, un decor parcă decupat din filmele SF care arată fix… cum îți imaginai că trebuie să fie. Așa că, la drum… De la Timișoara la Turda mergi în mare parte pe autostradă și nu e mult de mers… în 3 ore și jumătate ești acolo.

Parcarea

De altfel, drumul călătorilor prin țară trece pe acolo și se vede acest lucru – parcarea e întotdeauna plină, nu numai prima (care are un indicator minuscul cu locurile de parcare rămase, de nu se vede nici dacă stai în fața lui), ci și a doua parcare (unde investitorul sau „nenea” care are în grijă parcarea te îndrumă la fiecare apăsare de buton la automatul unde plătești parcarea). Oricum, mi-am dat seama că nu sunt locuri în parcarea de la intrare în salină (5 lei pe oră) numai după ce mi-a spus o doamnă polițistă, care mi-a arătat și indicatorul… minuscul, cu numărul locurilor libere – zero. A doua parcare nu e decât la câțiva metri, deci nu e un impediment să apeși pedala până acolo. De acolo vezi și intrarea în salină și… coada.

Frică și frig?!

Da, e coadă la intrarea în salină, dar nu e una de care nu poți trece. Durează câteva minute, oamenii se mișcă repede, și poți intra în holul care duce în adâncuri… și la o temperatură numai bună vara, de zici că este un aer condiționat pornit tot timpul, fără frica facturilor la energie electrică. Frică? Da, unii simt și frică atunci când văd că se află sus și trebuie să coboare 13 etaje până pe platou., acolo unde e toată distracția. Frig? Vara nu e frig, e bine, e răcoare – deși unii se înarmează cu haine de toamnă și bluze cu mâneci lungi pe care, cel mai probabil, nu le vor folosi, dacă nu vin din călduroasa „Malaezie” (dar asta e o altă poveste…). Așa că, fără frică și frig puteți coborî în salină liniștiți. E lumină în interiorul acelui bulgăre de sare… 50 de lei e taxa de vizitare pentru adulți în zilele săptămânii și 60 de lei în weekend. Pentru copii și pensionari – 30 de lei.

Pe scări sau cu liftul

Poți coborî 13 etaje pe scări – sunt faine, destul de înguste și de lemn, așa că atenție la picioare, că unele porțiuni pot fi alunecoase, mai mult din „priviri”. La lift e coadă, și jos și sus, așa că o coborâre pe scările de lemn îți dă și timp să admiri platoul de jos, de la fiecare etaj și minutele necesare să te obișnuiești cu atmosfera. Cu liftul nu am fost, dar coada care era formată și jos și sus nu mi-a dat impresia că oamenii care o formează s-ar fi distrat, ba din contră – erau plictisiți și abia așteptau să se înghesuie în „coșmelia” călătoare pe verticală. Pe scări poți face și poze de la diferite „altitudini” și poți lua diverse „atitudini” pentru un selfie pe la etajul… 9…

Lume multă, jocuri, magazin, „Turda eye”…

Ajungi pe platou, jos, și dai de multă lume. Unii vin la tratament și deja sunt plictisiți de ceea ce se întâmplă în jurul lor, iar alții sunt cu „wow”-ul în gură la fiecare pas… În mijloc tronează un magazin de… diverse chestii, de la lămpi cu sare cu prețuri date prin… „piper” la tot felul de lucruri pe care le-ai lua dintr-un magazin cu uleiuri aromate combinat cu suveniruri. Este și un loc de joacă pentru copii, cu tobogane și „hinte”, unde e cam înghesuială, și poți plăti pentru a te juca minigolf sau bowling (20 de lei de persoană – 20 de minute), pe pistele amenajate acolo. Poți „sări” și în roata gigantică, gen „London eye” (15 lei de persoană o tură de opt minute), de unde poți vedea salina în splendoarea ei. O priveliște frumoasă ai și de la un loc de „belvedere”, de unde poți vedea lacul din salină. Priveliștea este una care-ți rămâne pe retină… O plimbare de jumătate de oră cu barca costă 30 de lei.

Întoarcere la aer (ne)sărat

Este aglomerație în salină, cel puțin în zilele de vacanță, indiferent de ziua săptămânii în care alegi să te… „sărezi”. Traseele sunt bine organizate, iar experiența este una pe măsură – adică „a la carte”. Chiar dacă sunt mulți oameni nu riști să te lovești de unul-altul pentru că spațiul este destul de mare și… impresionant. Luminile sunt aranjate în așa fel încât să dea strălucire salinei, așa că totul este ca într-un vis… SF. Un obiectiv care merită vizitat în preumblările prin țară, care, de obicei, oamenii le fac la început sau la final de concediu la munte sau(și) la mare, când mai zici – „hai că mai avem o zi-două” de umblat. Unii petrec timp mult aici pentru tratament, sarea din Salina Turda face bine celor cu probleme respiratorii. Alții se opresc din colindat țara pentru o gură de aer… sărat și își continuă drumul prin zonă – sunt multe de văzut aici, ca, de altfel, în toată România. După vizita în salină parcă cele 13 etaje sunt mai greu de urcat, dar cu aer sărat în plămâni începi urcușul spre locul unde aerul este cald și te întorci la aerul condiționat din mașină. Dar urcarea parcă e mai grea când ai în brațe un urs tip lampă pe care ai dat 160 de lei…

foto: Adrian Panduru/Tion