Prea puţin cunoscut publicului, Ostrovul aflat pe Dunăre, chiar înainte de intrarea pe clisură, ascunde una dintre frumuseţile Banatului. Aflată la un pas să fie transformată într-un deşert plin cu steril de minereu, insula este un adevărat paradis, din fericire salvat la timp. Iar cea mai mare comoară a insulei aflată în zona localităţii Moldova Veche este colonia de cai sălbatici care trăieşte aici. La ultimul recensământ, erau pe insula nelocuită 98 de cai, care trăiesc total lipsiţi de legătură cu oamenii, în libertate deplină.

Aria Specială de Protecţie Avifaunistica are suprafaţa de 1.627 hectare, din care 327 sunt cei ai insulei. Accesul se face cu ajutorul ambarcaţiunilor, care pot fi închiriate de la localnici sau prin intermediul curselor organizate cu bărci în acest scop.

Insula din mijlocul Dunării nu ascunde doar frumuseţea cailor sălbatici, un număr de 70 de specii de păsări găsindu-şi locul aici în timpul migraţiei. În mijlocul insulei se află şi un mic lac, fără conexiune cu fluviul.

Surprinzător, insula a fost la un pas de a deveni pustie fiind „programată” să devină loc de depozitare a sterilului rezultat din prelucrarea minereului la combinatul din zonă.

„Această frumuseţe de insulă a fost la un pas să dispară. Aici au vrut comuniştii să depoziteze sterilul, devenea totul un deşert. Din fericire, nu s-a întâmplat aşa şi acum avem acest paradis aici”, am aflat de la Corneliu Martin, preşedintele Asociaţiei „Danube” Moldova Nouă.

Insula este sălbatică în adevăratul înţeles al cuvântului, intervenţia umană este minimă. Totuşi, au fost realizate câteva trasee turistice marcare, de asemenea, fiind instalate o serie de panouri care prezintă fauna din zonă şi traseele respective.

Legenda mormântului lui Attila

Cel mai înalt punct de pe insulă este o movilă de pământ despre care legendele locale spun că ar fi mormântul conducătorului hunilor, Attila. Conform acestei legende, Attila a avut atât de mulţi soldaţi încât la moartea sa fiecare dintre oşteni ar fi dus câte un coif de pământ pe care l-ar fi pus peste mormântul conducătorului. În acel loc s-a format respectiva movilă, iar în locul de unde a fost adunat pământul s-ar fi format un canal pe care localnicii în numeau Boruga.

Tot conform legendei, Attila ar fi avut un armăsar negru, pe care doar el putea să-l călărească. Fiul lui Attila ar fi încercat să îl încalece, dar calul a fugit. În urmărirea acestuia au fost trimişi mai mulţi oşteni călare pe iepe, dar acestea au fugit împreună cu armăsarul negru. Acesta a găsit mormântul stăpânului său, Attila, rămânând pe insulă pentru a-l păzi, împreună cu iepele. De aici ar fi apărut caii sălbatici de pe insulă.

Aceste frumuseţi naturale au fost la un pas de a deveni carne de salam de lux, în urmă cu câţiva ani, atunci când mai mulţi „întreprinzători” au încercat să fure caii, dar, din fericire, au fost prinşi de Poliţia de Frontieră înainte de a vâna caii de pe insulă.

La capătul insulei, pe drumul de curgere al Dunării, se află o stâncă solitară, numită Baba Caia, în dreptul localităţii Coronini, aceasta marcând intrarea în clisura Dunării.

Din calcar, stânca are o înălţime de şapte metri, fiind unică pe Dunăre, fiind o atracţie pentru turişti. Denumirea stâncii vine de la cuvântul Babacai, din limba turcă, însemnând Stânca Tatălui.

De asemenea, în partea dreaptă, pe malul sârbesc, se află, construită pe stânci, cetatea Golubac. Prima menţiune documentară a cetăţii datează din 1335, când era cetate militară maghiară. Apoi, timp îndelungat, cetatea este controlată de regele sârb Dragutin, până la bătălia de la Kososvo când trece sub stăpânire turcească. În final, în secolul al XIX-lea, ea a revenit din nou Serbiei. Cetatea are 9 turnuri cu o înălţime de 25 de metri. Golubac este considerată a fi una dintre cele mai importante cetăţi-oraş din Balcani.

Promovare mai bună pentru întreaga zonă

Din păcate, zona este cunoscută prea puţin la adevărata sa valoare, cine vorbeşte de acest traseu de pe malurile Dunării se referă mai ales la clisură şi la locurile de pescuit pline ochi tot sezonul de amatorii datului la undiţă. În ultima perioadă au fost realizate eforturi pentru promovarea perspectivelor turistice ale zonei.

De curând, Primăria Moldova Nouă, în parteneriat cu Asociaţia Dunărea Moldova Nouă si RNP Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, au depus şi câştigat un proiect prin „Ţara lui Andrei” este principala platformă de implicare în comunitate şi finanţat cu fonduri din partea unuia dintre principalii operatori din domeniul combustibilului.

Prin intermediul proiectului au fost realizate şi promovate mai multe trasee turistice în zonă, nu doar cele de pescuit. Călătoriile turiştilor includ în noile trasee: un drum al morilor de apă de pe valea râului Gramensca, satele ceheşti din zonă, un traseu al peșterilor și cascadelor, dar și un tur al monumentelor (cetatea Sfântul Ladislau, stânca Baba Caia, movila lui Attlia).