Roxana Iliescu s-a remarcat, în ultimii ani, prin proiectele depuse pe cont propriu din postura de consilier local al Timișoarei, dar și prin criticile repetate aduse unor proiecte ale administrației Fritz, purtând din 2020 încoace câteva schimburi de replici antologice cu viceprimarul Ruben Lațcău, dar nu numai.

Faptul că este femeie nu a descurajat-o niciun moment – nici în funcțiile publice ocupate, nici în profesia de avocat –, iar atunci când nu a fost luată în serios, spune ea, nu a fost din cauza genului său. În general, deși aceasta consideră categoric că femeile ar trebui să joace un rol mai important în viața publică, nu se agață de ideile feminismului „mainstream” și respinge câteva clișee asociate cu acesta.

Mai multe detalii în interviul de mai jos:

În primul rând, ce înseamnă să fii femeie în politică și administrație, domenii istoric dominate de bărbați?

Din perspectiva mea, să fiu implicată în politică și administrație înseamnă să am oportunitatea de a-mi pune educația, pregătirea și experiența în slujba oamenilor pe care îi reprezint. Bucuria pe care o am pentru o realizare mai mică sau mai mare, în interesul comunității, este fără egal!

Ați avut un model de politician, femeie sau nu, care v-a inspirat înainte de a intra în politică?

Modele, nu, dar apreciez lideri a căror carieră a fost marcată de promovarea intereselor naționale de securitate și economice, precum marele diplomat român și om politic Nicolae Titulescu și Mustafa Kemal Atatürk, primul președinte al Turciei, între anii 1923-1938.

Când ați știut că vreți să vă implicați în politică și cum ați făcut primul pas?

Eram foarte tânără când mi-am dorit prima dată să mă implic în politică, însă prioritar a fost să termin o facultate și să am o profesie. Primul pas determinant în politică l-am făcut când am avut o siguranță materială, venituri decente din exercitarea profesiei de avocat, după vârsta de 30 de ani.

Ce v-a motivat să o faceți? Ați avut în vedere (și) faptul că puteți fi un exemplu pentru alte femei?

M-a motivat ceea ce mulți consideră și în ziua de azi că ar fi o naivitate, respectiv încrederea că pot schimba ce nu funcționează, iar pe de altă parte, credința că știu și pot să realizez lucruri bune pentru oamenii pe care îi reprezint.

Nu vă era frică de faptul că, femeie fiind, nu veți fi luată în serios?

Frică? Niciodată! Am avut și am încredere!

Cum considerați că se raportează partidele politice, în prezent, la ideea de reprezentare feminină în funcții-cheie?

Partidele politice nu se pot descurca foarte bine în chestiunea aceasta cât timp încă un număr mic de doamne fac pasul în politică. Cred că multe doamne nu se implică în politică, nu pentru că i-ar considera pe liderii politici misogini, ci din alte considerente. Majoritatea se dedică întru totul profesiei și familiei și, în plus, nu sunt dispuse să plătească «prețul» unei expuneri publice.

Cu cât vor fi mai multe doamne implicate în politică, cu atat șansele să vedem femei în poziții cheie vor fi mai mari.

Cum stă la acest capitol PSD, comparativ cu alte partide?

Poate, spre surprinderea unora, PSD Timiș stă mai bine la acest capitol decât alții și spun asta raportându-mă la un număr de aproape 100 de consilieri locali și județeni, doamne, pe care organizația i-a sprijinit să ajungă în această funcție la alegerile din 2024. Avem doi primari, pe doamna Violeta Dobrean la Fârdea și pe doamna Saveta Moldovan la Foeni, și trei viceprimari, respectiv pe doamna Oana Tyukodi în Lugoj, pe Andra Buduran în Jimbolia și pe Lavina Achim în Livezile.

Totodată, aș vrea să subliniez faptul că în 2020, PSD Timiș a sprijinit-o în alegeri pentru funcția de primar al Timișoarei pe doamna prof. univ. dr. Elena Voichița Lăzureanu, renumit medic și cadru didactic universitar.

Aveți deja câteva mandate „la activ” în Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiș, unde ați fost și vicepreședinte. Cum este să fii femeie în poziții legislative și executive?

În primul rând, onorant! Doi ani vicepreședinte la CJT, 2016-2018, și acum consilier local la al doilea mandat. Eu nu m-am confruntat cu sexism, dacă în sensul ăsta este adresată întrebarea, nici la CJT, nici în Consiliul Local Timișoara.

M-am confruntat cu probleme de altă natură, dar cu toate acestea am reușit să intervin pentru a corecta și îmbunătăți activitatea mai multor societăți comerciale care aparțin municipiului, în mod special Colterm SA, STPT, Horticultura SA. Am inițiat mai multe proiecte de hotărâre, printre care proiectul «Deschideți porțile școlilor», proiectul de reabilitare a locației fostei Grădini Zoologice, proiectul privind darea în folosință gratuită canotorilor de la CSM Timișoara a unui teren după demolarea clădirii unde aceștia își desfășurau activitatea. Totodată, am inițiat proiecte de hotărâre care au vizat demolarea de garaje și amenajarea de spații verzi și locuri de parcare, precum parcarea din Pepinierei și Dâmbovița, într-atât de necesare în diferite cartiere ale orașului.

Ultimul proiect de hotărâre pe care l-am înregistrat la primărie este cel legat de organizarea unui referendum local referitor la interzicerea jocurilor de noroc în orașul nostru. După ce am înregistrat proiectul, primarul Fritz s-a răzgândit și, deși inițial dorea reglementarea acestor activități la noi în oraș, ulterior a anunțat public că va promova un proiect de interzicere a jocurilor de noroc în Timișoara.

Nu toate demersurile mele au fost sprijinite de conducerea primăriei, dar nu am fost descurajată, ci dimpotrivă.

În actualul mandat, 9 din 27 de consilieri locali sunt femei. Sunt aceste cifre satisfăcătoare din perspectiva egalității de gen?

Cred că înainte de a discuta despre criterii de gen, ar trebui să discutăm despre criterii de competență. Pe mine mă interesează mai puțin perspectiva egalității de gen, raportată la retorica actuală pe această temă. Cu alte cuvinte, nu m-ar încălzi cu nimic să avem un număr egal de doamne consilieri locali în Consiliul Local Timișoara, dacă aceste doamne nu și-ar merita locul prin prisma pregătirii profesionale și a implicării efective.

Înainte de a analiza această cifră, ar trebui să analizăm activitatea propriu-zisă a fiecărui consilier local, femeie sau bărbat.

Dumneavoastră sunteți unul dintre cei mai vocali consilieri locali. Credeți că au fost cazuri în care, doar din cauza faptului că sunteți femeie, criticile/părerile/sugestiile dumneavoastră nu au fost ascultate cum ar fi trebuit?

Nu au fost astfel de cazuri. Atunci când nu am găsit sprijin sau nu s-a ținut cont de opinia mea, de cele mai multe ori, motivele au ținut de calcule politice greșite, orgolii și alte interese, străine de interesul timișorenilor.

V-ați confruntat cu misoginismul în alte contexte, eventual pe plan profesional? Credeți că există prejudecăți față de femei și în barou, în sala de judecată sau în domeniul Dreptului, în general?

Eu nu m-am confruntat cu misoginism nici în profesie, nici în politică. În profesie am fost subestimată la începutul carierei, nu pentru că eram femeie, ci pentru că eram avocat stagiar, dar am transformat asta în avantaj, pregătindu-mă foarte bine pe dosarele pe care le gestionam. Iar în politică, m-am confruntat cu orice altceva decât misoginism, nu de puține ori cu oameni needucați, incompetenți și fără onoare.

De-a lungul carierei dumneavoastră, ați observat diferențe între bărbații și femeile din poziții de conducere care să sugereze că un gen ar fi mai potrivit pentru acestea decât celălalt?

În domeniile mele de activitate, nu am sesizat, dar admit că, la modul general, sunt anumite profesii în care femeile sunt mai apreciate, cum, de altfel, sunt profesii în care bărbații au mult mai multe atuuri.

Ce sfat le-ați da fetelor și femeilor care doresc să intre în politică?

Să aibă mai întâi o profesie, să câștige bani din acea profesie și abia după aceea să facă un pas determinant în politică.

În concluzie, credeți că este nevoie de mai multe femei în politică?

Da, categoric, cât mai multe doamne ar trebui să se implice în politică. Spun asta nu pentru a ajunge să bifăm niște indicatori favorabili privind criteriile de gen, ci pentru că, realmente, sunt foarte multe femei extrem de capabile de a căror pregătire și experiență avem nevoie în funcții-cheie, funcții în care nu pot accede decât implicându-se în politică.