Primarul Timişoarei Nicolae Robu (PNL) s-a prins în horă cu vicepreşedintele Consiliului Județean Timiş Călin Dobra (PSD), prefectul de Timiş, Eugen Dogariu, comisarul-şef Gheorghe Popescu, şeful interimar al IPJ Timiş, şi alte autorităţi prezente la eveniment.
Iniţial, la finalul evenimentului, atunci când la microfon s-a lansat îndemnul de a face o Horă a Unirii, nimeni nu s-a arătat interesat. Autorităţile au venit cu iniţiativa de a se prinde în horă şi le-au sărit în ajutor elevii de la Liceul „Vlad Ţepeş” din Timişoara, care s-au prins cu oficialii în horă.
De asemenea, noul mitropolit al Banatului Ioan Selejan a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor.
„Mă bucur că pe o vreme nefavorabilă a fost o prezenţă însemnată la acest eveniment. Este bine să transmitem din nou un mesaj de solidaritate şi unitate pentru cetăţenii judeţului Timiş, pentru poporul român. Este o zi importantă în istoria României şi e bine că toate instituţiile fac front comun pentru a fi alături şi a sărbători ziua de 24 ianuarie”, a le-a spus celor prezenți Călin Dobra, vicepreşedintele CJ Timiş
„Trebuie să ne simţim mândri. 24 ianuarie marchează momentul în care s-a făcut primul pas către constituirea unui stat modern. De fiecare dată trebuie să ne aducem aminte de cei care la momentul respectiv au avut dorinţa, intuiţia de a începe crearea a ceea ce înseamnă România astăzi”, a spus, la rândul său, prefectul de Timiş Eugen Dogariu.
Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, s-a adresat și ei mulțimii prezente, spunând că evenimentele care au avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea au arătat înțelepciunea liderilor din acea perioadă.
„Trebuie să ne gândim cu pioşenie şi cu recunoştinţă la acea elită a poporului român, care în 24 ianuarie 1859 a înţeles contextul istoric şi a ştiut să facă ceea ce trebuia – un deziderat de secole al poporului locuitor al acestor meleaguri – unirea tuturor într-un singur stat. S-au pus astfel bazele pentru ceea ce a urmat – un stat unit – România de atunci a putut participa cu succes la Războiul de Independenţă. Toate faptele petrecute atunci, inclusiv unirea din 1918, într-un răstimp foarte scurt la scară istorică, arată câtă înţelepciune au avut înaintaşii noştri în această perioadă. Trebuie să ne dea de gândit – să fim înţelepţi, să facem lucrurile corect, să facem exact ceea ce trebuie făcut pentru interesul naţional”, a spus Nicolae Robu.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor : Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
Citiți principiile noastre de moderare aici!