Cele mai expuse abuzului sunt fetele, arată o statistică întocmită de Organizația Salvați Copiii România. Astfel, dintre cele 1.143 de cazuri de abuz sexual înregistrate în 2021 în țara noastră, 1.001 au fost abuz sexual asupra fetelor, iar în cazurile de exploatare sexuală, în 30 de cazuri dintre cele 34, victimele au fost fete.

„Au existat 55 de cazuri de abuz sexual în 2022 în evidența noastră. Dintre acestea, 49 asupra unor persoane de sex feminin și șase persoane de sex masculin”, a declarat pentru Tion Smaranda Marcu, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului.

Studiul național lansat de Salvați Copiii România aferent anului 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor, situație care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

„În cursul anului 2022, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș au fost înregistrate 29 de fapte de viol al unui minor și 22 de fapte de agresiune sexuală asupra unui minor.

De asemenea, în cursul anului 2021, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș au fost înregistrate 38 de fapte de viol al unui minor și 12 fapte de agresiune sexuală asupra unui minor”, ne-au declarat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Timiș.

Potrivit datelor oferite de Salvați Copiii, în comparaţie cu copiii fără istoric de abuz, cei abuzaţi fizic prezentau aproximativ de trei ori mai mult riscul de a suferi de o tulburare de dispoziţie şi de până la patru ori mai mult riscul de a avea o tulburare de anxietate. În special în comparaţie cu copiii neglijaţi, cei abuzaţi fizic sunt mai predispuşi să dezvolte depresie, stimă de sine scăzută, ca urmare a comportamentului umilitor primit din partea persoanei care îi are în grijă sau ca urmare a unui comportament de tip dependent.

Psihologul Mihaela Dinu de la Salvați Copiii România explică mecanismele prin care copiii, cu predilecție fetele, sunt vulnerabilizați și devin victime.

Semnale de alarmă

Astfel, părinții trebuie să fie atenți la următoarele situații:

• Manipulatorul emoțional subminează încrederea în propria judecată a victimei. Acesta cunoaște bine psihologia copilului și adolescentului. Se apropie de copii, de fete în general, le câștigă încrederea și este atât de convingător, încât determină victimele să se îndoiască de propria judecată.
• Agresorul caută cu grijă victimele, creionându-și un profil pe care îl urmărește. De cele mai multe ori, sunt fete din medii sociale precare, cu grad crescut de vulnerabilitate, lipsite de educație și fără suport din partea familiei.
• Abuzatorul se prezintă ca o persoană înțelegătoare și empatică față de victimă, îi promite că o va proteja și o va ajuta dacă aceasta rămâne apropiată, fidelă. Se folosește de mesaje directe sau de mesaje subliminale pentru a manipula emoțional și sexual victima. Poate inventa o serie de pericole venite din partea comunității, oferind apoi soluții pentru a întări imaginea proprie ca fiind cea a salvatorului.
• Atunci când lucrurile nu funcționează astfel, abuzatorul induce frica, teroarea, recurge la amenințări și violență fizică, pentru a putea manipula și abuza victima. Teama este un puternic factor de influență a comportamentului și astfel abuzatorul ajunge să-și atingă obiectivele.
• În multe dintre cazurile de abuz emoțional și sexual regăsim sindromul Stockholm, acesta fiind considerat un sistem de apărare a creierului în situații traumatizante. Cineva care suferă de sindromul Stockholm ar putea avea sentimente confuze față de agresor, inclusiv: dragoste, simpatie, empatie, dorința de a-l proteja, recunoștință atunci când agresorul o tratează uman sau nu îi face rău fizic și să dezvolte emoții negative față de oricine ar încerca să o ajute să scape din mediul abuziv sau are idei și comportamente diferite de cele ale abuzatorului. Se crează în mintea victimei o disonanță cognitivă, victima ajunge să facă ceva ce nu vrea să facă. Panica, frica, teroarea sunt atât de mari încât mecanismele de a le combate nu mai pot face faţă. Când disonanţa cognitivă este activată începe să fie resimțită presiunea psihologică.
• Impactul traumei se extinde în domeniile de funcţionare lărgite ale copilului/adolescentului. Modul de relaţionare cu ceilalţi poate lua, de asemenea, forme rigide. Victimele pot avea modele limitate de interacţiune, replicând modele şi scheme primare de nesiguranţă şi susceptibilitate dezvoltate în urma unei relaţii abuzive.

Pe aceeași temă:

A fost adoptată Strategia naţională pentru egalitatea de şanse şi combaterea violenţei domestice

Ziua pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor. Zeci de victime își retrag plângerile, în Timiș

Ajutor și suport medical pentru victimele violenței sexuale, la Spitalul Județean din Timișoara