Primul planetariu din România
Grație profesorului și rectorului Ioan Curea, primul planetariu din România, de la firma Zeiss, a fost instalat la Universitatea de Vest din Timișoara în 1964. La acel moment, dotarea a costat 200.000 de lei, suma fiind acoperită de către Ministerul Educației.
Planetariul UVT se află în grija Facultății de Fizică, trecând recent printr-o etapă de modernizare și dotare cu echipamente de generație nouă. În 2023, acesta a intrat în baza de date internațională a planetariilor, iar de acum are un aparat nou, cu și mai multe funcționalități, care permite explorarea sistemului nostru solar, a stelelor, galaxiilor etc.
„Suntem în planetariul Universității de Vest din Timișoara, care a fost realizat în 1964 de Ioan Curea, care, de altfel, a contribuit și la realizarea Observatorului Tehnologic și Observatorului Astronomic de la Timișoara, ambele realizate prin muncă voluntară de către membrii Universității de Vest din Timișoara. Evident că înclinația și pasiunea astronomului și seismologului Ioan Curea pentru acest domeniu au stat la baza realizărilor acestor obiective. Iată că astăzi încercăm să continuăm această tradiție. Noutatea pe care o prezentăm constă în aparatul în valoare de 100.000 de euro achiziționat de Timișoara pentru a realiza o proiecție mult mai bună în ceea ce privește această zonă a planetariului.
Investiția este nu este una izolată, este o investiție care se încadrează într-un mare plan de dotări și achiziții a universităților din Timișoara prin fonduri europene. În multe alte domenii putem constata astfel de logistică nouă, de aparatură, de tot ceea ce înseamnă dotarea în domeniul cercetării și al educației.
Noi ne adresăm într-o mare parte elevilor, copiilor din mediul preuniversitar. Avem foarte multe echipe care vin în excursii organizate și participă la cursuri sau lecții unde învață despre sistemul solar. Pe viitor chiar aici, în zona Facultății de Fizică, în spate, există un proiect mare al universității cu un nou IMAX și multe dotări pe zona aceasta de științe”, a explicat Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.
Călătorind prin spațiu
Profesorul Florin Secoșan, responsabilul de planetariu, povestește că aici nu numai că putem vedea ce se întâmplă în diverse zone ale spațiului, ci ne putem poziționa oriunde în trecut sau viitor.
„Cu noul proiector pot să schimb poziția pe planetă oriunde doresc. De exemplu, putem merge în orașul Melbourne din Australia și să vedem cum arată cerul de acolo. Putem să ne mutăm și în timp oriunde dorim. În plus, ne-am putea întoarce în timp în anul 3000 î.en. Putem merge de la Timișoara la Cairo. […] Punctele galbene reprezintă locurile în care s-au descoperit exoplanete, adică planete care se rotesc în jurul altor stele. Putem vedea Jupiter din mai multe poziții. Îl putem vedea și pe Saturn rotindu-se. Putem face asta cu orice altă planetă, cu orice satelit al uneia dintre ele. […] Se pot proiecta eclipsele nu numai pe planeta Pământ, ci în orice loc din sistemul solar.
Aici facem și lecții de fizică, de teorie climatică, tot felul de lucruri interesante. De exemplu, putem vedea cum circulă curenții de aer la suprafața pământului. Le putem arăta copiilor cât de vulnerabilă este planeta noastră, cât de ușor putem deteriora atmosfera, transformând planeta noastră într-un deșert”, a spus prof. Florin Secoșan.
Cu acest nou echipament poate fi dată viață explicațiilor, iar la rândul ei tocmai această atracție vizavi de astronomie și astrofizică poate trezi interesul pentru fizică.
„Noi suntem conștienți de faptul că interesul pentru științele exacte și pentru acel grup cu acronimul STEM a scăzut, tinerii se îndreaptă mai ales spre alte ocupații, spre alte meserii. Noi suntem conștienți de asta și acesta este motivul «din umbră» pentru care am făcut efortul de a-i atrage prin intermediul fizicii și astronomiei spre științe în general. Ele nu sunt o limbă menită să fie înțeleasă doar de câțiva”, a mai transmis Florin Secoșan.
Date la zi
Cum știința de astăzi nu mai e totuna cu știința de acum 100 sau 300 de ani, acest planetariu îi ajută pe cei de la Facultatea de Fizică să ofere informații la zi, actualizate, tuturor celor pasionați de ceea ce se întâmplă în spațiu.
„Începând cu ianuarie 2022, am preluat această locație și problema era cine se va ocupa de ea. Nimic nu este întâmplător în lumea aceasta și l-am găsit pe Florin. Nu știu cum, a apărut așa, nu ca un meteorit, pentru că vrem să rămână unul care cade pe pământ și nu se dezintegrează. N-am putut să nu remarc entuziasmul de care a dat dovadă când s-a întâlnit cu acest ZKP-1 într-o stare de funcționare defectuoasă.
Cu chiu cu vai, cu ajutorul tehnicienilor noștri de la Facultatea de Fizică, Florin a reușit să-l pună în funcțiune, și a urmat apoi întrebarea «Ce facem, ne oprim aici?». Nu, nu ne oprim aici și am început să căutăm să vedem ce putem aduce pentru această cupolă cu un diametru de 6m. Trebuia aparatul potrivit la locul potrivit.
Eu am avut o ambiție atunci ca decan să funcționeze în tandem, adică să putem folosi și unul și celălalt. Era o chestiune de mândrie UVT-istă, am vrut să ridicăm din nou universitatea la nivelul la care a fost în ‘64 când a apărut aici primul planetariu din România. Și acum este singurul planetariu din România care are ambele dispozitive, cum îmi place să spun «bunicul și nepotul», funcționale cu care se pot face lucruri importante: să trezim interesul, speranța și să-i facem pe cei tineri și nu numai să viseze.
Efortul nu a fost simplu pentru că ne-am confruntat cu situații de ordin mecanic, de ordin logistic. Este un început. Este o chestiune care nu ne consacră, ci ne confirmă că am făcut ceva, și suntem convinși că putem să facem mai departe. Nu pot să nu mulțumesc conducerii Universității de Vest din Timișoara care a avut încredere în noi. 100.000 de euro sunt bani serioși. Ne și gândeam, facă nu funcționează, dacă se defectează. […] Deocamdată, nu funcționează doar ca un cadru vizual, ci și ca unul educativ. Abia am deschis acest evantai și sperăm să avem puterea, sănătatea și susținerea să mergem mai departe”, a transmis Mihai Lungu, profesor universitar la Facultatea de Fizică.
Accesul la planetariu este gratuit.
foto: Tion
Citiți principiile noastre de moderare aici!