Vă reamintim, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunțat vineri, pe Facebook, că s-a ales varianta finală a A9. Din cinci variante, a fost stabilit traseul care se desprinde din A1 în zona Remetea Mare și continuă în paralel cu centura Timișoara Sud până în zona Giroc. De acolo, traseul continuă pe ruta Jebel – Opatița – Stamora Germană – Moravița, până la granița cu Serbia.

Anunțul lui Drulă a iscat reacții în coaliția de la nivel local. Viceprimarul Ruben Lațcău îi dă replica vicepreședintelui Consiliului Județean Timiș, Alexandru Proteasa, care a acuzat că traseul viitoarei autostrăzi trece printre case, la Moșnița Nouă, și că a fost făcut după hărți neactualizate de 15 ani.

„Am participat acum 2 luni de zile la consultarea pe care CNAIR și Search Corporation, compania care a studiat traseul autostrăzii, au organizat-o cu orașele și comunele de pe traseu. Am susținut atunci Varianta 5, pe la Est de oraș, ca singurul traseu fezabil și realist pentru Timișoara și pentru acest proiect. Am auzit atunci de la echipa din CJT cum ar trebui ca autostrada să ocolească Timișoara prin Vest și să treacă pe lângă Dudești, din nou la o distanță de peste 10 km de Timișoara și fără nici o șansă de a avea o descărcare directă, varianta 4 din cele discutate. CJT-ul a insistat și a presat ca ultimele două variante discutate să conțină obligatoriu o varianta Dudești chiar dacă era evident că o astfel de variantă nu ar avea volumul de trafic necesar. Sper că echipa tânără și nouă de la CJT nu are aceleași cutume de a alege traseele de infrastructură după posibilitățile de afaceri imobiliare ale prietenilor”, scrie viceprimarul Timișoarei, pe Facebook.

„Nimeni nu finanțează autostrăzi pentru comune”

Ruben Lațcău spune că „există o analiză multicriterială care oferă un punctaj clar, pe baza cărora se aleg traseele” și că nu decide un ministru, un primar sau un președinte de consiliu județean.

„Nimeni nu finanțează autostrăzi pentru comune. Varianta aleasă a obținut 85/100 de puncte iar varianta pentru care a insistat CJT-ul, cea pe la Dudești, a obținut 54. La 54 de puncte nu primești finanțare europeană. 70% din criterii pentru alegere sunt economici iar 30% de mediu, alegerea s-a făcut prin metoda „Monte Carlo”. Varianta aleasă are cele mai mari volume de trafic și este și cea mai ieftină, singura cu indicatori technico-economici rentabili. Aceasta este realitatea”, a completat Lațcău.

El mai spune că „locuitorii comunei Moșnița sunt în aceste zile ațâțati de primarul lor și de conducerea CJT împotriva acestui proiect strategic pentru România”, cărora le spune că „alegerea unui traseu de autostradă înseamnă rezervarea unui coridor lat de sute de metri, nu stabilirea traseului exact al autostrăzii”.

„În faza de proiectare evident că traseul va fi ales în așa fel pe coridorul stabilit încât să aibă un minim impact pentru casele existente, pe lângă faptul că se vor monta panouri de protecție. Rețelele de utilități vor fi adaptate, nici nu vreau să mă refer la prostia pe care am văzut-o vehiculată despre impactul autostrăzii pentru proiectele pe POIM de canalizare. Orice proiect de infrastructură conține relocări de utilități. Nu se pierde nici o finanțare”, a punctat viceprimarul.

Edilul lansează și un atac și spune că, de fapt, „frustrarea” pe care o simt unii dintre locuitorii localităților periurbane ar trebui să se îndrepte și spre acei lideri politici ce conduc de multe mandate comunele periurbane.

„Satele din jurul Timișoarei, ca și Timișoara de altfel, zac de un deceniu fără PUG-uri actuale și moderne și dominate de o mafie imobiliară bine înșurubată politic (…) La Moșnița vom avea case și blocuri lipite de centură, nu doar de autostradă. Iar vina pentru asta nu este la București, ci chiar în Moșnița, în clădirea primăriei”, a conchis viceprimarul Timișoarei.

Articole pe aceeași temă:

Traseul autostrăzii spre Belgrad, printre casele din Moșnița. Vicepreședintele CJT: E făcut după hărți de 15 ani