Localitatea este una cu tradiție – din 1786, aceasta a fost reîntemeiată de coloniști germani, sub denumirea de Ebendorf. Din 1969, aici au venit locuitori de etnie ucraineană, care reprezintă în prezent majoritatea locuitorilor acestei localități, jucând un rol esențial în viața culturală a comunei.

Cu investiții de milioane de euro atrase în ultimii ani, proiecte de infrastructură aflate în diferite stadii de implementare și o populație în creștere constantă, comuna se profilează ca una dintre cele mai dinamice din județul Timiș. În interviul acordat pentru Tion, primarul Vasile Bejera vorbește despre proiectele în curs, despre relația cu cetățenii, provocările din administrație, dar și despre cum vede viitorul acestei localități.

Care ar fi cele mai importante proiecte pentru localitate care se află acum în derulare?

Avem o rețea de canalizare în două localități, finanțată prin programul Anghel Saligny, cu un buget de 3,5 milioane de euro. Pe lângă aceasta, avem și alte proiecte în lucru: o pistă de biciclete, estimată la 400.000 de euro, și o școală pentru clasele 0-IV, cu o valoare de 700.000 de euro, aflată acum în faza de licitație.

Mai avem un proiect de utilități într-un cartier cu 130 de locuri de case, pe care l-am creat, în care vom introduce curent electric – investiția este de 100.000 de euro. Tot în lucru avem două terenuri de minifotbal cu gazon sintetic, fiecare în altă localitate. În plus, lucrăm la Studiul de Fezabilitate pentru rețeaua de gaz, unde avem o finanțare de 1 milion de euro.

De altfel, mai avem un proiect foarte important, dar care este aproape finalizat, suntem la 90% cu modernizarea rețelei de apă în toate localitățile comunei, un proiect realizat împreună cu Aquatim, în valoare de aproape 4 milioane de euro. În total, ajungem la investiții de aproape 10 milioane de euro.

Pare că aveți destule pe agendă! Care este cea mai mare provocare cu care vă confruntați ca primar?

Toate sunt mari, dar cea mai mare provocare este implementarea rețelei de gaz. Deși era nevoie de o sumă mai mare, am redus suprafața proiectului și am reușit să obținem o finanțare de 1 milion de euro. Proiectul prevede aducerea rețelei până în centrul comunei Știuca și realizarea a 284 de branșamente. Proiectul inițial era mai mare.

O altă mare provocare este să ne asigurăm că toate aceste proiecte sunt duse la bun sfârșit.

Cum este relația cu cetățenii? Ce probleme vă semnalează cel mai des?

Interacțiunea cu cetățenii este bună, nu avem probleme de comunicare, nici nu ducem lipsă de înțelegere din partea lor. În Știuca avem condiții de trai foarte bune. Cele mai multe solicitări vin din partea tinerilor care au primit terenuri pentru case – ne cer informații și sfaturi legate de autorizațiile de construire. O altă parte a cetățenilor ne contactează pentru probleme de fond funciar, dar le rezolvăm. Nu avem alte probleme.

Care sunt cele mai importante realizări de până acum din mandatul dvs.?

E greu să le enumăr pe toate acum, sunt foarte multe. Începând de la pietruiri și asfaltări de drumuri, trotuare, la rețele de apă în toate satele, canalizare, stație de tratare a apei, patru școli, o grădiniță, patru terenuri de minifotbal și o bază sportivă cu teren mare de fotbal, gazon sintetic și nocturnă. Am amenajat și un platou pentru dansuri și șase parcuri.

De anul acesta, copiii din comună se pot bucura de dotarea școlilor și grădinițelor cu mobilier, table inteligente, laborator de informatică, laborator multidisciplinar, calculatoare, laptopuri. Pentru toate acestea am obținut finanțare europeană.

Anul trecut am realizat 56 de parcări asfaltate în centrul comunei Știuca și 14 parcări la biserica ortodoxă. Dar sunt multe proiecte de trecut în revistă.

Ce evenimente culturale se organizează în comună și cum le susține primăria?

Avem rugile satului, care se mențin, și apoi avem diferite evenimente culturale făcute cu Uniunea Ucrainenilor din România – Filiala Timiș, cu care avem o colaborare foarte bună. Având în vedere că peste 70% din populația comunei este ucraineană, sunt spectacole culturale în fiecare lună. Aici suntem implicați chiar foarte mult. Avem și grupuri de dansatori care merg dincolo. Toate evenimentele sunt afișate pe grupul de Facebook al Organizației Locale a Ucrainenilor Știuca. Ei sunt foarte dedicați păstrării tradițiilor.

Ce atracții turistice sunt în zonă?

Avem două biserici monument istoric, incluse în circuitul muzeal, în Dragomirești și Oloșag. În satul Oloşag, biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” datează din secolul al XVIII-lea. Este monument istoric de interes naţional şi internaţional din 1962. Conform atestării documentare, a fost construită între anii 1730 și 1731 din cărămidă arsă, în stil baroc, fiind acoperită cu tablă. Iconostasul este din zid, iar pardoseala din ciment. Uşile împărăteşti sunt, de asemenea, foarte vechi, de peste 300 de ani.

În anul 1794 a fost sfinţită de Iosif Ianeviciu, Episcopul de Caransensebeş. Ulterior s-au mai făcut restaurări. În 1883 s-a ridicat turnul, deoarece acesta nu exista.

La Dragomirești avem biserica de lemn cu hramul „Nașterea Domnului”. Ea a fost construită pe la 1750 într-o localitate din județul Caraș-Severin, de unde, la începutul secolului al XIX-lea, a fost vândută satului Dragomireşti, unde se păstrează până în prezent, aşezată pe o colină. Biserica a fost restaurată în 1969, când i s-a refăcut acoperişul de şindrilă şi s-au efectuat lucrări de subzidire cu cărămidă sub tălpoaie.

Mai avem și un poligon militar – nu este valorificat turistic, dar e o zonă întinsă, de peste 800 de hectare, unde turiștii se pot plimba. Înainte veneau aici tancuri, tunuri, se făceau tot felul de aplicații. A fost reactivat cu mulți ani în urmă ca punct strategic, mai vin din când în când aici să facă antrenamente polițiștii și jandarmii din Timiș și Caraș.

Probleme legate de colectarea deșeurilor există?

Nu prea; stăm foarte bine la acest capitol. Retim se ocupă de tot, care ridică săptămânal gunoiul menajer și deșeurile reciclabile. Colectarea se face selectiv – plastic, hârtie, carton, sticlă, uleiuri, vopseluri. E foarte curat în comună, rar mai găsești câte un caz izolat de deșeuri aruncate necorespunzător. În general, oamenii s-au adaptat foarte bine, inclusiv sistemului de garanție-returnare. Mai curat ca acum nu cred că a fost vreodată – nu numai în comuna mea, vreau să cred că același lucru este valabil și pentru vestul țării.

Eu umblu mult în zona Timiș – Arad și văd o mare schimbare în această zonă, văd cum arată drumurile, și sunt mult mai curate.

Cum vedeți viitorul comunei în următorii 10-15 ani?

Avem un viitor foarte frumos. Suntem cea mai tânără comună din județul Timiș, cu o populație în creștere. Populația crește de la un an la altul. Dacă acum 10 ani aveam 1.400 de locuitori, astăzi suntem 2.400. În ultimii 20 de ani s-au construit peste 700 de case. În centrul comunei sunt 450 de locuințe, din care peste 420 sunt noi. Am extins școala de trei ori, avem 300 de copii de la grădiniță până în clasa a VIII-a – asta spune multe. Clar vom menține acest ritm. Este o comună occidentală, în dezvoltare.

Cum ați descrie comuna Știuca în câteva cuvinte?

Știuca este o comună tânără, cea mai tânără din județul Timiș, este o comună în plină dezvoltare, cu viitor garantat, având în vedere că sunt atâția tineri. Locuitorii noștri sunt harnici – mulți lucrează în construcții în localitățile periurbane ale Timișoarei, iar banii câștigați îi investesc în case noi aici. Veți vedea – rar găsiți o comună în Timiș ca Știuca.