La doar câţiva kilometri de Timişoara se întinde fondul de vânătoare Diana Hunting BH. O suprafaţă de 10.500 de hectare este administrată din 2011, atunci când a fost preluată de la stat, de către grupa de vânătoare 71 Cocorul.
“Fondul se întinde de la Timişoara până la Corneşti, Murani, Pişchia, Giarmata, Dumbrăviţa. Este un fond mare, unde găsiţi toate speciile de vânat, inclusiv lupi sunt. Un fond care nu e uşor de administrat. Sunt foarte multe probleme, lumea crede că noi doar stăm şi vânăm. În spate este foarte multă muncă. Gândiţi-vă numai iarna, la animale trebuie dată sare, trebuie dusă mâncare la hrănitoare, ele nu se descurcă iarna să găsească singure mâncarea. Poate să fie zăpadă de un metru, noi trebuie să mergem să hrănim animalele. Dacă poţi mergi cu maşina de teren, dacă nu atunci cu calul şi căruţa, de multe ori chiar cu spatele”, ne-a declarat Traian Sere, administratorul fondului de vânătoare.
Sâmbătă, membrii organizaţiei au ieşit la o partidă în teren, dar una specială. S-au “vânat” braconieri şi capcanele puse de aceştia. Acest tip de vânat cauzează probleme foarte mari pentru animale, acestea sunt prinse cu tot felul de laţuri care se strâng, taie şi chinuie animalele. Surprinzător, mare parte din aceste probleme sunt create chiar de vremurile dificile pe care le traversăm.
“Sunt probleme foarte mari cu braconajul, afectează fondul de vânătoare. Sunt oameni care prind animale din nevoie de hrană, ei instalează diferite capcane pentru a prinde animalele şi a le găti. Nu se pune problema neapărat să le vândă. Noi păzim terenul şi zilnic mergem şi găsim capcane puse de braconieri. Sunt laţuri care prind animalele şi acestea rămân agăţate acolo. De multe ori se prind câinii noştri. Noi venim, le luăm, iar a doua zi braconierii instalează altele. Braconierii acţionează mai ales noaptea. Facem şi noi ce putem. Dacă mergi noaptea şi dai peste unul, în spate e colegul său cu puşca… Ce poţi să faci într-o asemenea situaţie”, ne-a mai declarat Sere.
Problemele de zi cu zi apărute în administrare nu se opresc la braconieri. Sunt ciobanii care pasc oile şi în perioade în care nu ar avea ce să caute acolo. Ei ard miriştile, iar aceasta goneşte vânatul, distruge habitatul păsărilor, al căpriorilor sau al mistreţului. “Ciobanii spun că ard miriştea să scape de căpuşe…”, ne spunea Traian Sere. Pentru prevenirea vânătorii ilegale pe tot fondul au fost instalate peste 50 de camere de supraveghere, “plasate strategic”, după cum spunea şeful administrativ.
Din păcate, gunoaiele sunt aruncate peste tot pe câmp. O imagine dezolantă care nu face bine nici naturii şi nici imaginii României. “Am fost aici împreună cu vânători străini, când mergi în teren şi dai peste asemenea mormane de gunoi ţi-e şi ruşine faţă de acei oameni”, ne spunea Dan Idolu, vânător pasionat, prezent şi el la acţiunea de prevenire a braconajului.
Interes străin pentru vânatul timişean
Turismul de vânătoare are perspective enorme în România. Ţările vest-europene au ajuns în situaţia în care sunt nevoite să crească fazani în ferme specialitate şi ulterior să le dea drumul în teren pentru a avea vânat. “Păsările nici nu se mai ridică de la sol, nu sunt învăţate să zboare, fug pe teren. Nu e aceiaşi vânătoare… Ei sunt încântaţi de ceea ce descoperă aici, noi avem un atu uriaş în acest tip de turism. Am avut o grupă de vânători austrieci, au venit şi au văzut ce avem noi aici şi au anunţat că ei sunt dispuşi să cumpere toată cota de căpriori pe care o avem la dispoziţie”, am mai aflat de la Traian Sere.
O concurenţă mare pe acest domeniu vine din Ungaria, chiar dacă vânatul e mai bun în România, ei dau dovadă de o organizare mai bună.
M. Hoster
Citiți principiile noastre de moderare aici!