La Timișoara nu există un lăcaș de cult SSPX, însă există credincioși adepți ai doctrinei ultraconservatoare, iar excomunicarea a provocat o undă de șoc printre ei. De obicei aceștia frecventează serviciile oficiate la Budapesta. SSPX a făcut recurs privind excomunicarea, iar rezultatul este așteptat cu interes de lumea catolică.

Vaticanul a anunțat că preoții și laicii catolici care fac parte din gruparea catolică de dreapta Societatea Sfântului Pius al X-lea (SSPX), desprinsă de Biserica Romei și care a hirotonit episcopi fără aprobarea Papei Leon al XIV-lea, se află oficial în schismă și sunt excomunicați. Într-un decret formulat în termeni fermi, Dicasterul pentru Doctrina Credinței, principala autoritate de supraveghere doctrinară a Bisericii Catolice, a avertizat catolicii din întreaga lume că gruparea elvețiană Societatea Sfântul Pius al X-lea celebrează în prezent sacramentele în mod ilicit.

Potrivit decretului, gruparea ultratradiționalistă, care contestă învățături esențiale ale Bisericii Catolice, nu are autoritatea de a oficia în mod valid căsătorii și nici de a primi spovedanii. Vaticanul transmite că actele liturgice realizate de membrii acesteia nu sunt recunoscute de Biserica Catolică.

Fanclubul Papei Pius al X-lea, între „societatea ideală” și excomunicare

La nivel global, Biserica Catolică numără aproximativ 1,4 miliarde de credincioși. În România, cca 5% din populație se revendică din punct de vedere religios la Bisericile aflate în comuniune cu Roma. La recensământul național efectuat în urmă cu 5 ani, 856.640 de oameni s-au declarat romano-catolici sau greco-catolici. La același recensământ, 15 218 timișoreni s-au declarat romano-catolici, iar 1 638 s-au declarat greco-catolici.

În România, prezenta Societății Sfântul Pius al X-lea (SSPX) / Fraternitatea Sacerdotală Sfântul Pius al X-lea) este redusă și nu există, în prezent, un priorat sau un seminar SSPX stabil, comparabil cu cele din Polonia, Ungaria, Franța sau Germania. Și totuși, există printre români adepți ai acestei doctrine extrem de conservatoare, tradiționaliste, patriarhale, iar nevoile lor liturgice sunt deservite de preoți din districtele Europei Centrale care veneau, uneori, pentru celebrarea Liturghiei tridentine și administrarea sacramentelor.

Între anii 1990 și 2000, după căderea comunismului, preoți SSPX veniți în special din Ungaria și, ocazional, din Polonia, au vizitat România pentru a celebra Liturghia tradițională pentru grupuri de credincioși. Episcopul Bernard Tissier de Mallerais a vizitat de mai multe ori Europa de Est după 1990 pentru confirmări și organizarea apostolatelor, iar una dintre aceste vizite este posibil să fi inclus și România.

Cel mai activ misionar SSPX în Europa de Est a fost preotul Karl Stehlin. Timișoara nu a avut niciodată priorat sau lăcaș de cult SSPX, nici vreun preot al mișcării rezident aici. În comunitatea religioasă timișoreană trăiesc însă oameni care urmează cu ardoare perceptele SSPX și se consideră membri ai Fraternității Sacerdotale Sf. Pius al X-lea, iar excomunicarea a venit ca un șoc peste ei . De regulă, aceștia frecventează Comunitatea SSPX (Szent X. Piusz Papi Testvérület) din Budapesta se reunește la Patrona Hungariae Kápolna, situată pe Thököly út 116, etajul 1, ap. 3, în districtul XIV. Lăcașuri al mișcării se mai află la Debrecen și la Miskolc.

„Nu suntem noi în măsură să judecăm deciziile papale, dar ne-a lovit puternic acest decret”, ne-a mărturisit, sub protecția anonimatului, dl. BL. Timișoreanul sexagenar este, împreună cu soția și întreaga sa familie, unul dintre credincioșii care caută să participe la Liturghia după Missalul din 1962, un lider al comunității tradiționaliste locale.

„Vedeți dvs., acum suntem îngrijorați și confuzi de a această măsură. Până acum eram pur și simplu cunoscut ca un catolic credincios, cu convingeri conservatoare. Acum nici nu mai am îndrăzneala să apar cu numele întreg în gazeta dvs., căci această excomunicare rupe legătura dintre Biserica Papală și Fraternitatea Sfântului Pius al X-lea. Eu am ajuns să urmăresc și să urmez această mișcare pentru că consider că e cea mai morală și durabilă cale spre o societate ideală, vindecată de tot ce se întâmplă astăzi. Eu nu sunt de-acord cu modernizarea Bisericii, cu toate libertățile și liberalismele care se acceptă astăzi. Biserica este principalul stâlp al umanității, iar credința este reazămul omului. Prea multe libertăți slăbesc Biserica, slăbesc societatea și uitați ce se întâmplă când tot cedezi în numele modernizării, al libertății de exprimare, al modelor. Nu vrem o altă Biserică; vrem să păstrăm ceea ce Biserica a învățat și a celebrat timp de secole”, argumentează timișoreanul.

„Fiul nostru s-a căsătorit la Budapesta, după ritul tradițional al Sfântului Papă Pius. Acum ce va fi? Cununia lui nu mai este valabilă? Noi duminica viitoare aveam în plan să mergem să participăm la Budapesta, la Liturghia tridentină. Dar noi suntem buni catolici, conservatori, practicanți, acum ce vom face? Pentru noi, excomunicarea ar fi o tragedie. Eu cred e bine să se păstreze rânduielile. De exemplu, condiția virginității la cununie, e o valoare tot mai puțin prețuită. Nu cred că e în Biseriică locul potrivit pentru tot felul de lucruri care azi ni se oferă ca normale. Nu biserica ar trebui să se dea după lume, ci lumea să ia modelul Bisericii. Postul, penitența, cateheza, confesiunea: asta e calea și dacă toată lumea ar urma-o ați vedea cum s-ar termina multe dintre problemele și crizele și deviațiile din ziua de azi ”, susține și soția lui.

Liturghia tăcerii și familia tradițională

SSPX- Societatea Sfântul Pius al X-lea, fondată în 1970 de arhiepiscopul francez Marcel Lefebvre, nu se consideră o altă Biserică, ci susține că păstrează fidel tradiția catolică anterioară reformelor de după Conciliul Vatican II. Societatea numără aproximativ 600.000 de credincioși la nivel mondial și respinge reformele introduse în urma Conciliului Vatican II, care au schimbat profund organizarea și practicile Bisericii Catolice. Fraternitatea promovează și o viziune tradiționalistă asupra societății și susține un model patriarhal și idealul unui stat teocratic. Mișcarea a provocat o primă ruptură majoră cu Vaticanul în 1988, iar sancțiunile aplicate atunci au fost ridicate în 2009 de Papa Benedict al XVI-lea, într-o încercare de reconciliere.

SSPX celebrează exclusiv Liturghia după Missalul din 1962. Numită și Liturghia tridentină sau Usus antiquior, aceasta are loc în limba latină, iar preotul este orientat împreună cu credincioșii spre altar (ad orientem). Această Liturghie lasă mai mult loc tăcerii, împărtășania se primește în genunchi, iar muzica este în principal gregoriană și polifonică.

SSPX promovează ideea unei „societăți ideale”, patriarhală, un „ideal al familiei tradiționale”, pe care îl consideră întemeiat pe legea naturală și pe învățătura catolică clasică. Acest ideal are câteva elemente constante. Bărbatul este considerat capul familiei, având responsabilitatea principală pentru întreținerea și conducerea spirituală a casei. Însă, în documentele SSPX, această autoritate este prezentată ca „o datorie de slujire și sacrificiu, nu ca o dominație arbitrară”.

Femeia este văzută în primul rând ca soție și mamă, cu vocația principală de a crește copiii și de a se ocupa de viața familiei. Maternitatea este prezentată ca „o misiune proprie și de mare demnitate”. Se pune accent pe familii numeroase, educația religioasă a copiilor, rugăciunea în familie, rolul tatălui în formarea morală și participarea frecventă la sacramente. Adepții mișcării văd ordinea familială ca fiind ierarhică, inspirată din interpretarea tradițională a unor texte biblice și a enciclicilor papale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

În Biserica Catolică de astăzi, forma liturgică practicată este cea introdusă după Conciliul Vatican II, Missalul din 1970, celebrată de regulă în limba comunității de credincioși căreia i se adresează. SSPX se situează în opoziție cu Conciliul Vatican II și afirmă că anumite documente ale Conciliului conțin formulări incompatibile cu învățătura catolică anterioară sau care au favorizat interpretări greșite. Criticile lor se concentrează mai ales asupra libertății religioase; ecumenismului, dialogului cu alte religii, colegialității episcopale. Membrii SSPX nu resping întregul Conciliu, dar susțin că anumite texte trebuie reinterpretate sau chiar corectate în lumina tradiției anterioare.

În ce privește viața spirituală a credincioșilor, SSPX pune un accent foarte puternic pe devoțiunea față de Sfânta Fecioară, rozariu, spovada frecventă, post și penitență, cateheză clasică, în special inspirată de Toma de Aquino și de catehismele preconciliare. De fapt, multe parohii catolice împărtășesc aceste elemente și practici, dar SSPX le consideră definitorii. Comunitățile SSPX tind să fie, mai conservatoare în morală, mult mai rezervate față de schimbările culturale moderne, foarte atașate tradiției liturgice și doctrinare, iar pozițiile lor față de anumite minorități și practici sunt radical intolerante.

Relația cu Roma a Fraternității SSPX a generat numeroase controverse. Timp de decenii, SSPX a afirmat că îl recunoaște pe Papă, dar, în anumite situații, consideră că poate refuza ascultarea față de decizii pe care le vede ca dăunătoare credinței. Această poziție a provocat conflicte canonice repetate. După consacrările episcopale din 1988, episcopii implicați au fost declarați excomunicați (excomunicările au fost ridicate în 2009 pentru acei episcopi). În 2026, după noile consacrări episcopale fără mandat pontifical, Sfântul Scaun a anunțat noile sancțiuni canonice împotriva celor implicați.

Ce spune Vaticanul?

„Atașamentul față de liturgia tradițională este posibil și legitim în anumite condiții, însă respingerea autorității Magisteriului sau acțiunile contrare disciplinei Bisericii nu sunt compatibile cu comuniunea deplină”, susține instituția papală.

Mulți oameni sunt atrași de fenomenul SSPX nu în primul rând din motive doctrinare, ci pentru experiența liturgică și spirituală: solemnitatea Liturghiei, accentul pe spovadă, cateheza riguroasă și continuitatea cu tradiția. În același timp, există și persoane care aderă la pozițiile lor ecleziologice și doctrinare, ceea ce reprezintă un aspect distinct față de viața obișnuită a Bisericii Catolice.

Societatea Sfântului Pius al X-lea a făcut recurs

Societatea Sfântului Pius al X-lea a depus un apel la Dicasterul pentru Doctrina Credinței împotriva deciziei Vaticanului de a excomunica șase dintre episcopii săi. Înalții prelați au fost excomunicați după ce au hirotonit patru noi episcopi fără aprobarea Sfântului Scaun

„Prin acest recurs, Societatea intenționează să exercite dreptul pe care Biserica îl recunoaște oricărei persoane care se consideră afectată de un act administrativ de a solicita rectificarea acestuia, într-un spirit de respect față de autoritatea ecleziastică și de fidelă atașare față de dreptate, adevăr și binele Bisericii”, a transmis gruparea.

Rezultatul acestei contestații e așteptat cu înfrigurare de adepții SSPX, inclusiv de cei din Banat, iar rugăciunile și rozariile nu contenesc.