Nu ştii ce e mai frumos: casa din lemn, veche de peste 100 de ani şi adusă tocmai din zona timişeană a Făgetului, sau tatăl şi cei doi fii ai săi, chemaţi din judeţul Alba, pentru îndemnarea de a face acoperişuri de paie după o tradiţie moştenită de la străbunici.
Florean Aloman şi cei doi fii ai săi, Mircea şi Ion, au ajuns la Muzeul Satului Bănăţean (şi) la recomandarea specialiştilor de la Muzeul Satului din Sibiu.
„Am învăţat să fac acoperişuri din paie pe la 14-15 ani, de la bunicii mei, că la noi în zonă – în comuna Râmeţi, satul Valea Făgetului din judeţul Alba – cam 80 la sută dintre oameni au acoperişuri de paie la case, că sunt prea săraci să-şi facă din ţiglă. Ca să fie bun, un acoperiş din acesta trebuie făcut cum îl facem şi aici la Timişoara: cu paie de grâu de primăvară, cu fir subţire că astea ţin mult. Le tasăm de două ori şi le greblăm ca să curgă paiele în jos, să aibă curgere bună. E nevoie cam de 20 de care de paie şi am adus şi mesteacăn de munte pe care-l punem între paie, ca să intre aerul. La noi în zonă, în casele unde facem foc, un astfel de acoperiş ţine şi 50 de ani, dar aici, în zona de pădure, trebuie să ţină minim 10 ani”, spune Florean Aloman.
Casa timişeană refăcută de cei trei meşteşugari este una dintre cele 13 case oferite publicului la Muzeul Satului Bănăţean. Ea a fost adusă din comuna Bata, zona etnografică Făget-Lipova, şi provine de la sfârşitul secolului 18.
„În următoarele săptămâni vom mai aduce în Muzeul Satului Bănăţean o casă de români şi două anexe de la Chizătău, foarte frumoase. În plus, în fiecare duminică din luna august, de la ora 17, timişorenii sunt aşteptaţi aici la spectacolele Casei Bănăţene, iar între 23 şi 25 septembrie vom avea tot aici un Târg al Meşteşugarilor. Din această săptămână, cei interesaţi vor putea afla informaţii despre noi şi pe internet, la adresa www.muzeulsatuluibanatean.ro”, a completat Claudiu Ilaş, directorul Muzeului Satului Bănăţean din Timișoara.
Citiți principiile noastre de moderare aici!