Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale a anunțat pe pagina sa de Facebook că în 21 februarie, Universitatea din București a finalizat Nota conceptuală pentru justificarea necesității și oportunității realizării obiectivului de investiţii Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989. Documentele fiind elaborate, în principal, de lect.dr.arh. Radu Tudor Ponta și conf.univ.dr. Florentina Nițu, apoi aprobate de Ministerul Culturii. Trebuie menționat faptul că acești primi pași făcuți sunt doar începutul unui drum lung în ceea ce privește realizarea efectivă a Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989 de la Timișoara.

Conform declarațiilor directorului Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, Bogdan Trâmbaciu, prezent la vernisajul expoziției „30”, care a avut loc pe 16 decembrie 2019, în clădirea fostei Comenduiri a Garnizoanei, Timișoara va avea un muzeu al Revoluției modern, la care se va sta la coadă, însă acesta nu va fi gata până în 2021, când orașul nostru va fi Capitală Culturală Europeană, ci abia în 3-4 ani.

Următorii pași după finalizarea notei conceptuale și a temei de proiectare vor fi licitația de proiectare și licitația de execuție.

„Termenul minim pentru realizarea muzeului este de 3 ani, în funcție de cât durează procedurile de licitație, maximum se poate ajunge la 4 ani. Noi ne-am dori foarte mult în 2021 să se înceapă lucrările. 3 milione de euro probabil nu vor fi suficienți, dar avem posibilitatea, Ministerul Culturii, să găsim banii. În 2021 va fi gata doar proiectul și să înceapă lucrările, din păcate”, declara Bogdan Trâmbaciu în decembrie 2019.

Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989 de la Timișoara va fi unul modern, de rangul celor din țări mai dezvoltate ca România, unde vor fi implementate forme de „comunicare muzeală, caracterizate prin dinamism, interactivitate și folosirea noilor media, care să creeze experiențe, nu doar să expună obiecte”. Muzeul, ca și concept, se vrea a fi o platformă de dialog, un muzeu al întrebărilor și al posibilelor răspunsuri. Va fi folosită tehnica „vocilor multiple” pentru a prezenta un subiect din mai multe perspective. Vor fi implementate mai multe tipuri de experiențe de vizitare: NO tech (soluții tehnice tradiționale), LOW tech (soluții tehnologice cu rol funcțional, de ex: soluții de iluminat inteligent), MEDIUM tech (sisteme audio, monitoare, video proiectoare, intalație expozițională) și HIGH tech, mobile şi imobile. Acestea din urmă sunt soluții muzeale care „împrumută sau integrează forme de reprezentare specifice noilor media, jocuri video, site-uri web interactive, animație computerizată, instalații digitale interactive, realitate virtuală, realitate augmentată, internetul lucrurilor (IoT), interfață om-calculator etc”. La această categorie intră și utilizarea telefoanelor de tip smartphone, smart glasses şi mixed reality headsets.

Așadar, vestea bună este că vom avea la un moment dat un muzeu al Revoluţiei din 1989 modern, „ca afară”, la Timișoara, vestea mai puțin bună este că nu știm exact când ne vom putea bucura de un astfel de spațiu. Poate peste 3-4 ani sau poate mai mult având în vedere că s-a întârziat cu acest muzeul cel puțin 15 ani.

Anunțul integral al UMP: https://www.facebook.com/umpcultura/posts/2848289805232720