Noua investiţie ar veni dinspre Arad, va traversa Timişul şi va trece în Serbia spre localitatea Mokrin, aflată la doar câţiva kilometri de graniţă, cunoscută bănăţenilor mai ales pentru organizarea de Paşti a campionatului mondial de ciocnit ouă. Astfel, Timişul ar urma să devină în următorii ani unul dintre cele mai importante puncte ale României atunci când vine vorba despre transportul gazelor naturale. Noul gazoduct spre Serbia se adaugă celui al magistralei BRUA, care va transporta gaze naturale dinspre Bulgaria şi Marea Neagră spre vestul Europei.
Noua reţea spre Serbia ar urma să contribuie la securitatea energetică a zonei, inclusiv pentru Timişoara, care ar avea acces la o nouă sursă care să îi asigure gazul natural în situaţii de vârf de consum. Noul gazoduct între România şi Serbia este prevăzut într-un Plan de Acţiuni Preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale, publicat de Ministerul Energiei.
Acest proiect ar urma să preia gazele naturale din viitoarea conductă BRUA (faza I, II şi III) şi să permită exportul spre Serbia, iar cel mai apropiat punct al conductei BRUA de graniţa dintre România şi Serbia este localitatea Mokrin. Conform proiectului, ar uma să fie construită o conductă de interconectare a sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia pe direcţia Arad – Mokrin, în lungime de aproximativ 80 km.
Din lungimea totală a conductei noi de interconectare între cele două puncte, circa 74 km se vor situa pe teritoriul României şi 6 km pe teritoriul Serbiei. Totodată, proiectul prevede construirea unei staţii de măsurare gaze naturale, care poate fi amplasată pe teritoriul României sau al Serbiei. Termenul de finalizare este preconizat pentru anul 2026. Valoarea totală estimată a investiţiei este 43 milioane euro, din care 37 milioane euro conducta pe teritoriul României, 3 milioane euro conducta pe teritoriul Serbiei şi 3 milioane euro staţia de măsurare gaze, fie pe teritoriul României, fie al Serbiei.
În ceea ce priveşte Timişul, judeţul ar urma să beneficieze din plin de cele două noi gazoducte, iar Recaşul este unul dintre principalele puncte pe harta proiectelor. Exportul de gaze naturale spre Serbia se va realiza după finalizarea proiectului BRUA. În situaţia în care gaze naturale vor fi preluate din Serbia spre România, acestea pot fi direcţionate la consum în zona Timişoara – Arad, prin conducta DN 600 Horia – Maşloc – Recaş (25 bar), la presiuni mai mici decât în conducta BRUA, se mai arată în documentul ministerului. Cel de-al doilea proiect important care va traversa Timişul este BRUA, Proiectul este de importanță strategică atât la nivel național cât și european. În regiune, BRUA face parte din “Coridorul Sudic de Gaze”, ce are ca scop întărirea securității alimentării cu energie în Europa prin diversificarea surselor regional de gaze naturale, numărul prezent de magistrale fiind limitat.
La nivel național, proiectul va permite României să importe gaze din surse suplimentare, în caz de necesitate precum și să furnizeze un mecanism prin care gazele provenite din zăcămintele din Marea Neagră ce vor fi exploatate să fie exportate. În consecință, conducta a fost proiectată astfel încât gazul să poată circula în sens invers atât către Bulgaria cât și pentru Ungaria în funcție de cererea pieței. BRUA va trece, de asemenea, prin Timiş, tot prin zona Recaş, şi va asigura interconectarea cu Ungaria, construcţia fiind proiectată a se desfăşura în două faze. Prima include construirea a 478 km de conductă între Podișor (22 km la vest de București) și Recaș. Lucrările propuse pentru Faza 2 vor acoperi încă 50 km de conductă între Recaș și Horia, dar acestea nu au fost inca proiectate si nu sunt incluse in pachetul actual de finantare. În Timiş, BRUA ar urma să treacă pe traseul Găvojdia, Lugoj, Coşteiu, Belinţ, Ghizela, Topolovăţu Mare, Recaş, Pişchia, Bogda, Fibiş, Maşloc.
Citiți principiile noastre de moderare aici!