În ultimele săptămâni, arheologii au reuşit să descopere vestigii importante ce povestesc istoria Timişoarei. Unele, cum ar fi zidurile bisericii iezuite, erau de aşteptat să fie dezgropate, arheologii cunoscând amplasarea acestora. Pentru că multe dintre comorile care au ieşit acum la iveală sunt prea preţioase pentru a fi acoperite, istoricii şi arheologii se gândesc deja să le conserve şi să le pună în valoare la finalul proiectului.
Astfel, în Piaţa Sf. Gheorghe, unde proiectul prevede realizarea unui amfiteatru la câţiva metri adâncime faţă de nivelul actual al solului, fosta moschee, transformată în biserică iezuită, va fi cu siguranţă prezervată şi va reprezenta o atracţie pentru turişti, dar şi pentru timişoreni.
„În Piaţa Sf. Gheorghe, proiectul tehnic presupune realizarea unui amfiteatru care se află la 2,40 metri adâncime de nivelul străzii. Proiectul a luat în considerare şi descoperirea bisericii, existând fonduri pentru conservarea acesteia. (…)Dacă aduci un grup de turişti în Timişoara trebuie să arăţi şi o componentă medievală, cum ar fi această biserică. Până acum aveam doar clădiri baroce”, spune directorul Muzeului Banatului din Timişoara, Dan Ciubotariu.
În Piaţa Libertăţii, arheologii au descoperit câteva ziduri bine păstrate de clădiri medievale. Deşi încă este prea devreme pentru a se afirma cu exactitate, specialiştii cred că acestea ar putea fi parte din băile turceşti, a căror amplasare era în această zonă. Şi aici, în funcţie de rezultatele viitoare, arheologii ar putea propune conservarea descoperirilor.
Aceste vestigii vor fi, la final, fie acoperite cu sticlă, fie cu o copertină, pentru a le feri de degradare, însă o soluţie definitivă se va da la finalul cercetărilor.
De asemenea, toate săpăturile care vor avea loc pe străzile adiacente şi în Piaţa Unirii vor fi atent supravegheate de arheologi, care vor interveni în cazul în care se va descoperi ceva interesant. Se aşteaptă ca lucrările să scoată la lumină sistemul de canalizare realizat de Stan Vidrighin la începutul secolului trecut, încă funcţional. Acesta este atât de bine realizat încât va fi reabilitat şi va deservi în continuare zona.
„Dacă se va păstra tot, nu. Nu putem săpa tot oraşul la un metru şi jumătate. De fapt nu e foarte spectaculos să te uiţi la nişte fundaţii, turistic vorbind. Viziunea arheologilor e clară: să păstreze cât mai mult din munca lor. O parte va fi păstrată, dar nu toată”, a declarat şi directorul Direcţiei de Patrimoniu Timiş, Sorin Predescu.
Astfel, ceea ce se va putea conserva la faţa locului, va deveni atracţie turistică, iar restul descoperirilor vor ajunge în colecţii muzeale.
Una dintre propunerile directorului Muzeului Banatului este ca, la finalul restaurării, pe fundaţiile clădirilor importante ce ies acum la iveală să fie amplasate plăci de bronz care să arate imobilul aşa cum era el în urmă cu câteva sute de ani şi informaţii despre acesta.
Citiți principiile noastre de moderare aici!