Adrian Frențescu a crescut alături de dansatorii Ansamblului Timișul deoarece este fiul regretatului maestru coregraf Toma Frențescu. În 2019, după retragerea lui Marin Barbu, cunoscut ca nea Mărin, a preluat conducerea CIOFF România, funcție care implică muncă, dar nu este remunerată. A făcut acest pas din dragoste pentru folclor. De scurt timp, Adrian Frențescu a devenit Public Relations Manager la CIOFF International.

„CIOFF este Organizația Mondială a Organizatorilor de Festivaluri Folclorice, practic Consiliul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice Internaționale și Arte Populare. CIOFF s-a născut în anul 1975 la Paris pentru că s-a detectat nevoia de a constitui o rețea mondială de festivaluri, dar și ansambluri care se participe la această misiune de a promova patrimoniul cultural intangibil, de a promova identitatea națională în contextul mondial. Foarte puține țări și entități locale au înțeles contextul mondializat al interconectivității culturilor și ceea ce se întâmplă atunci când, odată cu apariția transmisiunii prin satelit, puțin văd că, practic, identitatea națională poate fi foarte ușor afectată de această interconectare dacă nu există un organism care să îndrume, să protejeze, să organizeze aceste evenimente internaționale”, a declarat pentru Tion Adrian Frențescu.

Directorul executiv al CIOFF România a mai spus că Henri Coursaget, un milionar francez vizionar, a pus bazele CIOFF și a văzut posibilitatea de a întări viziunea UNESCO, în ideea că acolo unde culturile se cunosc între ele și pacea dăinuie mai mult.

„Interesant este că România este cofondator al acestei organizații exact din 1975. Acesta este documentul (foto) prin care s-au pus bazele CIOFF și am avut doi trimiși ai Ambasadei României din Paris, care au semnat carta de început a CIOFF în Paris. În România, CIOFF a funcționat din 1990 mai intens, la Timișoara”, a mai spus Adrian Frențescu.

Potrivit acestuia, după Revoluție, Henri Coursaget a venit la Timișoara, iar în momentul acela toată lumea era cu ochii pe noi, imaginile cu martirii au fost tipărite de toate ziarele din lume, dar el a vrut să arate adevăratul spirit al orașului pe care el îl cunoștea prin intermediul Ansamblului Timișul, care înainte de 1989 a avut șansa să participe la festivaluri din Franța și alte state europene.

„Atunci a spus că aici, la Timișoara, este nevoie să facem un festival al prieteniei, al bucuriei, internațional și a pus toate relațiile pe care le avea în slujba acestui eveniment. Așa s-a născut Festivalul Inimilor. Tot Henri Coursaget l-a descoperit pe Popas și l-a pus în valoare la nivel internațional, asigurându-i expunerea în diferite expoziții internaționale înainte de 1989”, a mai adăugat pentru Tion Adrian Frențescu.

375 de evenimente pe agenda internațională a CIOFF în fiecare an

Din CIOFF fac parte 110 țări, iar fiecare organizație are sediul în capitala statului respectiv, însă România face excepție pentru că „baza” este la Timișoara.

375 de evenimente internaționale sunt organizate anual sub egida CIOFF, iar Festivalul Inimilor din Timișoara este unul dintre ele.

„La CIOFF organizăm trei întâlniri foarte importante, definitorii pentru rețeaua noastră: un congres național anual, apoi avem o adunare sectorială, de exemplu România face parte din sectorul central și nord-european, iar cea mai importantă întâlnire este congresul mondial, care se desfășoară anual în altă țară de pe mapamond. Anul acesta va fi în luna noiembrie în Croația. Când am preluat CIOFF în 2019, aveam 17 ansambluri din România membre, iar acum avem 25”, a afirmat Adrian Frențescu.

O altă componentă a muncii sale este să le explice autorităților ce înseamnă o plecare internațională într-un context organizat, ce înseamnă să activezi într-o rețea cum e CIOFF.

În România avem 11 festivaluri internaționale de folclor, dintre care două sunt dedicate copiilor. Un festival internațional presupune cinci zile de eveniment cu muzică live și dansuri. Printre acestea se numără Festivalul Inimilor din Timișoara, Festivalul Cântecele Munților din Sibiu, Festivalul Muzici și Tradiții din București, Festivalul Hora din străbuni de la Vaslui, Festivalul Hora Mare din Călărași și Festivalul pentru copii Peștișorul de Aur la Tulcea.

„La CIOFF, ne interesează ca autoritățile locale să înțeleagă ceea ce presupune un astfel de eveniment. Și de aceea vrem să facă schimb de informații între ele, să vină, să vadă unii la alții cam ceea ce se întâmplă și cum pot să lucreze împreună pentru a atinge acest scop. Pentru că festivalurile CIOFF nu se întâmplă doar pe scenă, ci continuă și în partea de cunoaștere a culturii locale, de a vizita tradițiile și de a face schimb între tradițiile locale, între patrimoniu cultural intangibil local și patrimoniu cultural intangibil a țărilor care ne vizitează. Această comuniune, practic, duce la întărirea unor relații puternice și aduce un plus valoare acestui scop și misiunii noastre de a împrieteni culturile în contextul multiculturalității mondiale. Cam asta ne dorim de la ei și cu asta îi ajutăm noi”, a precizat Adrian Frențescu, director executiv al CIOFF România.

Criza financiară ne poate afecta patrimoniul cultural românesc

Din păcate, criza financiară va afecta activitatea ansamblurilor folclorice. Conform lui Frențescu, tăierea fondurilor de la cultură va afecta și patrimoniul cultural intangibil.

„Dacă o statuie un an nu este îngrijită, ea poate fi repolișată, reîngrijită. Un ansamblu, dacă un an, doi ani, nu este îngrijit, nu are finanțare, pierde acel patrimoniu cultural intangibil. Poate coregraful dispare, poate copiii nu mai repetă, formația nu transmite mai departe acel patrimoniu, iar acesta se stinge ca o flacără. Și în momentul în care s-a stins e foarte greu să reiei din cărți sau din imagini. (…) Mereu folclorul românesc este unul din punctele forte la evenimentele internaționale datorită coloristicii costumelor, datorită bucuriei pe care dansatorii noștri reușesc să o transmită și a conexiunii pe care o realizează cu publicul. Chiar avem dansuri foarte frumoase, avem muzică foarte frumoasă, avem inclusiv meșteșugari și arte populare frumoase, avem ce să arătăm lumii. Este păcat să nu vedem importanța de a merge în mod organizat la aceste evenimente și eu mă bucur că au început cu adevărat autoritățile să vadă această oportunitate, să profite din plin de această oportunitate, și vin înspre noi cu intenția de a participa activ în rețeaua noastră. Evenimentele acestea care sunt din calendarul CIOFF, sub egida UNESCO, au un public avizat și de la an la an sunt tot mai interesante pentru ansamblurile din țară”, ne-a mai spus Adrian Frențescu.

La CIOFF România lucrează voluntar zece persoane, iar de curând a fost înființată o structură de tineret pentru a putea fi predată ștafeta în anii ce vor urma.

Mandatul lui Adrian Frențescu în fruntea CIOFF România va expira anul viitor, însă va candida din nou.