Necunoscută celor mai mulţi dintre noi, ambrozia reprezintă în prezent un pericol pentru sănătatea timişenilor şi a celor care locuiesc în vestul ţării.
Mii de persoane de toate vârstele au fost diagnosticate în ultimii cinci-şase ani cu alergie la ambrozie. Medicii de specialitate spun că numărul cazurilor se dublează de la an la an şi nu puţini sunt cei care ajung la complicaţii precum astmul bronşic.
În România, pericolul dat de această plantă nu pare să intereseze autorităţile. Primăria Timişoara a promovat o hotărâre care prevede amenzi pentru cei care nu îşi curăţă terenurile de buruieni, dar nu se ştie câţi au fost, realmente, amendaţi.
Ambrozia nu figurează pe lista plantelor în carantină şi nici cea a plantelor cu pericol biologic, aşa cum e în alte ţări europene, precum Ungaria, de exemplu. În Europa informată, planta e combătută mecanic şi chimic din zonele agrare pentru că s-a conştientizat că profilaxia este mai bună decât cheltuirea a milioane de euro pe medicaţie pentru cei afectaţi de alergie. Ambrozia înfloreşte între sfârşitul lui iulie şi sfârşitul lui septembrie, ceea ce înseamnă că, pentru alergici, urmează o nouă perioadă de coşmar. O plantă matură de ambrozia poate elibera până la 8 miliarde de grăuncioare de polen şi până la 30.000 de seminţe, care îşi păstrează calităţile germinative 40 de ani.
Anual se dublează numărul cazurilor de alergie la ambrozie
„Urmăresc această problemă de 6-7 ani şi aş putea spune că, de la an la an, se dublează numărul cazurilor. Ambrozia este numită şi planta rea, care creşte peste tot, mai ales în locurile pârloage sau la marginea drumului. În Ungaria, planta este eradicată, de fapt se pare că această plantă a venit din Franţa via Ungaria. Eu aş putea să spun că la noi, în urmă cu 10 ani, nu am întâlnit alergie la ambrozie. Aceasta înfloreşte de prin luna aprilie-mai până prin octombrie, dar, din ce am constatat eu de la nivelul oraşului şi chiar la nivelul judeţelor limitrofe din care mai vin pacienţi, simptomatologia cea mai accentuată este în luna august-septembrie. Bolnavii vin cu simptome de rino-conjunctivită alergică, la fel ca la alergiile la orice fel de polen, ca şi polenul de graminee, strănut foarte accentuat, prurit ocular, nazal şi în cerul gurii. Evoluţia simptomelor e strict pe aceste luni, dar disconfortul este foarte mare şi caliatea vieţii este foarte proastă la aceşti pacienţi, care se plâng de aceste simptome ce pot fi deosebit de deranjante. E foarte important ca aceste alergii să fie tratate corect, pentru că pot să ducă la apariţia astmului bronşic şi am deja foarte multe cazuri care în al doilea sau al treilea an de evoluţie a bolii au făcut crize de astm bronşic”, spune dr. Irina Iacob, medic alergolog în Timişoara. Ea a explicat că mulţi dintre pacienţii pe care îi are vin din zonele rezidenţiale ale oraşului, pentru că acolo ierburile acestea nu sunt stârpite. „Ar trebui în zonele acestea să se intre măcar cu o profilaxie, cu tunderea ierburilor respective, sau cu eradicarea lor, pentru a nu mai apărea. Dacă se eradichează planta, nemaifiind atât de multă încărcătură de polen, e posibil ca pacienţii să se simtă mai bine”, adaugă dr. Irina Iacob.
„Am fost luaţi în derâdere când am propus o hotărâre privind ambrozia”
Anul trecut, la initiaţiva viceprimarului Adrian Orza, consilierii locali au votat ca persoanele fizice care deţin sub orice formă terenuri atât în intravilanul municipiului cât şi de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere sau feroviare să asigure salubrizarea şi împrejmuirea acestora, precum şi amplasarea pe teren, la loc vizibil, pe frontul stradal, a unui panou care să cuprindă sintagma „proprietate privată”, altfel plătesc amenzi cuprinse între 500 şi 1.000 de lei.
„Ne-am dorit acest proiect pentru că astfel de terenuri există în Timşoara, cetăţenii oraşului locuiesc lângă ele, sunt deranjaţi, pe bună dreptate, de faptul că aceste ternuri sunt aparent ale nimanui, deşi ele într-un CF aparţin cuiva, unei firme sau unei persoane private şi pe acele terenuri se fac deponee clandestine de gunoi, în unele zone vin tot felul de persoane fără adapost şi îşi ridică acolo barăci şi totul se transformă în zone insalubre. Sunt multe astfel de parcele, dar vom afla numărul exact atunci când proprietarii lor vor veni pentru acte la noi. Au timp 45 de zile, iar pe cei care nu pornesc procedurile pentru împrejmuire îi vom căuta şi îi vom amenda”, declara atunci viceprimarul Adrian Orza.
Ce au făcut de atunci reprezentanţii Poliţiei Locale Timişoara e… nimic. „Poliţia Locală a făcut mai multe verificări la terenuri neîngrijite din oraş, dar pentru că nu s-au identificat proprietarii acestora nu au putut fi aplicate amenzi”, spun reprezentanţii instituţiei.
În plus, viceprimarul Adrian Orza adaugă: „Proiectul cu terenurile neîngrijite este una. Dar a existat o propunere şi în ce priveşte strict ambrozia. Noi am vrut să facem un Regulament de mediu pe Timişoara şi împrejurimi, pentru că aveam informaţii de la specialişti privind pericolul pe care îl prezintă această plantă şi alergiile pe care le provoacă. În stil tipic românesc, am fost luaţi în derâdere de unii cetăţeni care habar nu aveau despre ce înseamnă această plantă şi, drept urmare, consilierii locali nu au mai votat acest lucru. Drept urmare, nu am reuşit să promovăm iniţiativa, deşi e o chestiune serioasă, tratată ca atare în ţările europene. Pe domeniul public se mai intervine, dar, oricum, chestiunea ţine şi de terenurile agricole nelucrate, care se întind pe suprafeţe mari”, a completat viceprimarul Adrian Orza.
Direcţia Fitosanitară vorbeşte de plantele de carantină
Doina Muntean, coordonator în cadrul Direcţiei Fitosanitare Timişoara, precizează clar că instituţia nu are programe care să vizeze direct ambrozia. „Se cunoaşte că această buruiană a luat amploare şi că a devenit o problemă de sănătate. Ea este deja extinsă, nu mai necesită o anumită localizare”, afirmă Muntean.
Doina Muntean mai spune că specialiştii instituţiei, „atâţia câţi au mai rămas”, oferă persoanelor interesate informaţii legate de eradicarea acestei plante sau a altora dăunătoare, atunci când aceştia le cer.
O mare curiozitate a celor afectaţi de polenul ambroziei este termenul de „plantă de carantină”, un termen care defineşte locul ambroziei în ţările Europei Occidentale. „Plantă de carantină sau organism de carantină este acel organism dăunător, cu importanţă economică potenţială pentru o zonă ameninţată, care nu e prezent în acea zonă sau care e prezent cu o distribuţie limitată şi care face obiectul combaterii oficiale”, mai explică Doina Muntean.
Pe de altă parte, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului are în derulare un proiect cu bani europeni în ceea ce priveşte această plantă. Timp de 12 luni, reprezentanţii universităţii, împreună cu partenerii săi din Serbia, elaborează un plan pentru distrugerea invaziei de ambrozii şi pun bazele unui centru de monitorizare a ambroziei. Totodată este menţionată şi achiziţionarea unui aparat pentru a deterimna nivelul polenului plantei din aer. Mai mult, specialiştii şi-au propus sa-i informeze pe oameni cum să identifice planta şi să afle efectele ei.
Semnături on-line pentru un proiect de lege privind eradicarea ambroziei
Anul trecut, în plin sezon al alergiilor la ambrozie, zeci de persoane din vestul ţării – Timiş, Bihor, Arad, Caraş-Severin, Satu Mare şi chiar din Hunedoara – au intrat în contact prin intermediul internetului şi, la iniţiativa timişoreanului Septimiu Nicolaş, au început să strângă semnături pe www.petitiionline.ro pentru a propune un proiect de lege care să prevadă eradicarea ambroziei în România.
Totul a durat… atât cât au durat simptomele alergiei: o vară. Azi, autorul iniţiativei spune că oamenii nu sunt destul de serioşi pentru a duce o astfel de idee la capăt.
„Nu s-a întâmplat nimic anul trecut. Nu suntem în stare să facem acest lucru. Ar trebui ca în plin sezon al alergiilor, când pe toţi îi chinuie simptomele, să votăm, să dăm amenzi, să facem ceva. După aceea, toţi uită. Oricum, în trei săptămâni începe să înflorească iar ambrozia şi încep iar problemele”, preconizează Septimiu Nicolaş.
Bărbatul spune că a avut chiar şi o discuţie cu un secretar de stat din Ministerul Mediului, care i-ar fi vorbit despre existenţa unui proiect de lege privind ambrozia. „Ca să putem rezolva această problemă ar trebui să existe atât acţiuni de voluntariat, cât şi ale autorităţilor locale sau guvernamentale. Dacă timişorenii ar sesiza tot timpul primăriei sau autorităţilor unde există terenuri cu buruieni, iar autorităţile ar şi da amenzile promise, poate că omul s-ar gândi că mai bine îşi curăţă terenul de ierburi decât să mai plătească amenzi. La noi nici nu ştiu mulţi ce este ambrozia sau ce este o plantă de carantină. Ar trebui să puneţi la dispoziţie o adresă de e-mail pentru reclamaţii sau sugestiile timişorenilor sau să faceţi anchetă despre ce măsuri se iau cu adevărat privind buruienile în oraş”, a mai spus Septimiu Nicolas.
Ambrosia artemisiifolia
Texte de specialitate spun că globalizarea şi dezvoltarea transporturilor, a comerţului şi turismului au furnizat oportunităţi ca speciile să fie răspândite accidental sau deliberat. Frecvent seminţe sau fragmente din corpul vegetativ al unor plante străine ajung prin intermediul mărfurilor la distanţe mari de locul de origine. Schimbarea climatică globală este, de asemenea, un factor semnificativ care contribuie la răspândirea şi stabilirea speciilor invazive străine, iar una dintre cele mai întâlnite plante invazive este Ambrosia artemisiifolia. În contextul înclăzirii globale a crescut foarte mult producţia de polen de ambrozie.
În plus, specialiştii mai subliniază că, după anul 1990, din cauza faptului că suprafeţe însemnate de terenuri agricole au rămas în paragină, precum şi a defrişărilor masive, asociate cu nerespectarea măsurilor de combatere a buruienilor din culturile agricole şi de pe marginea căilor ferate şi rutiere, Ambrosia artemisifolia s-a extins mult în flora spontană, invadând şi culturile agricole, în special cele prăşitoare (porumbul , floarea-soarelui), dar şi alte culturi, cum ar fi cartoful, trifoiul, trăind în populaţii întinse care ocupă adesea mai multe hectare.
Pericolul mare pe care îl prezintă extinderea acestei specii nu îl reprezintă aspectul economic, datorat concurenţei cu plantele de cultură, ci mai ales efectul deosebit de grav asupra sănătăţii omenilor, cauzat de polenul produs în perioada de înflorit. Astfel, persoanele alergice la polen, precum şi cele suferinde de astm bronşic sau afecţiuni ale glandei tiroide prezintă grave tulburări de sănătate.
Hotărările Consiliului Local Timişoara
Primăria Municipiului Timişoara a reglementat prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 206/ 2009, care modifică şi completează HCL 371/ 2007, faptul că „nedistrugerea buruienilor şi în mod special a celor cu potenţial alergen (iarba pârloagelor-Ambrosia artemisiifolia, pelinul – Artemisia sp.) de pe spaţiile verzi, prin scoaterea rădăcinilor, smulgere, cosire”, constituie contravenţie.
De asemenea, Regulamentul privind factorii de mediu din zona metropolitană Timişoara prevede obligativitatea persoanelor fizice şi juridice de a distruge buruienile, în mod special pe cele cu potenţial alergen (iarba pârloagelor – Ambrosia artemisiifolia).
Citiți principiile noastre de moderare aici!