Tinerii din universităţi sunt nemulţumiţi de felul în care arată noua lege a educaţiei. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), în calitate de reprezentant al studenţilor la nivel naţional şi internaţional, sublinează faptul că legea educaţiei în forma actuală încă nu răspunde nevoilor studenţilor din România. „Deşi s-au făcut progrese în acest sens, potenţialul de a avea efecte pozitive în cadrul sistemului universitar românesc nu a fost atins! Legea aduce un afront mişcării studenţeşti din România, blocând accesul studenţilor în cele mai importante decizii din universităţi – alegerea funcţiilor de conducere şi consiliul de administraţie”, spun liderii studenţilor nemulţumiţi. Principala nemulţumire a studenţilor vizează modalitatea de alegere a rectorului.

„Chiar dacă peste 85% din comunitatea academică este formată din studenţi, potrivit formulării actuale a legii, aceştia reprezintă doar 5% din puterea de decizie în ceea ce priveşte alegerea rectorului. Reamintim faptul că studenţii au fost tot timpul un factor generator de schimbări la toare nivelurile, de aceea blocarea accesului lor la decizie va duce la regres”, spune Daniela Alexe, preşedintele ANOSR.

În ceea ce priveşte reuşitele studenţilor introduse în lege, tinerii afirmă că vor continua demersurile pentru ca noile prevederi să producă efecte reale. Printre amendamentele pe care ANOSR susţine că le-a adus noii legi a educaţiei se numără prevederea ca universităţile să asigure minim 30% locuri de practică pentru studenţi, taxele căminelor să se reducă astfel încât să nu mai fie surse de profit pentru universităţi, universităţile să nu mai perceapă taxe nejustificate (acte de studiu, adeverinţe, legitimatii etc.), bursele sociale studenţeşti să acopere în mod real costurile de cazare şi masă necesare unui student ş.a. Tinerii cer ca, pe viitor, toate drepturile şi obligaţiile studenţilor să fie incluse într-un Statut Naţional al Studentului, dar şi ca statul să asigure locuri bugetate pentru studenţii care provin din medii defavorizate.

Studenţii îşi doresc şi ca tinerii care sunt în regim bugetat să se poată transfera la altă universitate în acelaşi regim bugetat, iar profesorii să fie evaluaţi periodic de către studenţi, iar evaluările să fie publice, ne spune Roxana Cioclov, care se ocupă de relaţia cu presa la Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara. Studenţii afirmă că noua lege a educaţiei reprezintă „un pas înainte şi unul în dos”.

M.M. Hojda