Tinerii români, studenţii UPT, pot deveni cercetători, ei au toate calităţile necesare, doar trebuie încurajaţi în această direcţie, a declarat, la Timişoara, Robert W. Wilson, americanul care lua în anul 1978 premiul Nobel pentru fizică. Împreună cu un coleg, Arno Allan Penzias, el descoperea în 1964 radiația cosmică de fond. Pe vremea când lucrau la un nou tip de antenă, la Bell Labs, în Holmdel Township, New Jersey, cei doi au identificat o sursă de zgomot în atmosferă, pentru care nu au putut găsi o explicație. După îndepărtarea tuturor potențialelor surse de zgomot, inclusiv excrementele de porumbel de pe antenă, zgomotul a fost identificat în final ca fiind radiația cosmică de fond, element ce s-a dovedit că avea legătură cu teoria Big Bang.

Cercetarea realizată i-a adus americanului premiul Nobel. Acum, el a venit la Timişoara, cu sprijinul unei importante societăţi americane ce deține o fabrică la Lugoj, să le împărtăşească tinerilor din vasta sa experienţă, dar şi să încerce să-i ghideze spre domeniul ştiinţei şi cercetării ştiinţifice.

„Rob a venit la Timişoara să ne prezinte un mesaj, despre cum să devii om extraordinar pornind din condiţii obişnuite”, a declarat Viorel Şerban, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

Oaspetele se va afla timp de două zile, miercuri şi joi, la Timişoara, urmând să discute cu studenţii UPT, dar şi cu cadrele didactice.

„Sunt bucuros să fiu aici. Îmi place idea să încurajez tinerii care studiază în domeniul tehnic. Cred că mulţi au abiltăţile necesare pentru a lucra în ştiinţă şi doar trebuie încurajaţi să se îndrepte spre acest domeniu. Avem nevoie oameni să facă asemenea lucruri, vremurile se schimbă. Societatea va fi mai bogată, automatizarea va fi tot mai mult prezentă în viaţa de zi cu zi, va fi mai puţin nevoie de oameni needucaţi, dar vor fi necesari oamenii educaţi care să se ocupe de aceste automatizări. Ce mă încurajează pe mine să continui în domeniu este că pot face ceva, că pot realiza ceva. Am învăţat de la tatăl meu numeroase lucruri, reparam prin casă, aveam asemenea preocupări. Dar cea mai mare inspiraţie a mea a fost o slujbă de vară, aceasta m-a încurajat să continui. Copiii trebuie să fie încurajaţi să facă ştiinţă, nu doar să înveţe despre ştiinţă. Din clasele mici trebuie analizată ştiinţa şi ingineria, acestea trebuie făcute să fie mai interesante, iar copiii să aibă de la vârste fragede atracţie spre acest domeniu”, a declarat, la Timişoara, Wilson.

El a spus că iniţial a ales să studieze în domeniul ingineriei și în domeniul electricităţii, dar ulterior s-a orientat spre fizică, aceasta pentru că a considerat că această ştiinţă este una de bază, care poate oferi perspective mult mai bune de lucru.

Un premiu care i-a schimbat viaţa, dar nu financiar

Wilson a primit premiul Nobel pentru fizică, dar nu s-a bucurat de o sumă extraordinar de mare de bani. El a fost nevoit să împartă banii cu colegul său cu care a făcut descoperirea în domeniul cosmosului, dar şi cu un cercetător sovietic, care, de fapt, era moldovean şi vorbea perfect limba românească. Singurul său câştig material imediat, o maşină… suedeză.

„Personal a însemnat foarte mult pentru mine acest premiu. Am avut ani buni în care l-am savurat, mi-a deschis multe oportunităţi, am reuşit să rămân şi astăzi în domeniul cercetării. Acesta este chiar motivul pentru care am sosit astăzi la Timişoara, nu? Financiar nu a însemnat prea mult. Totuşi, o mare fericire a fost că am reuşit să îmi cumpăr un autoturism de calitate, era vorba despre un automobil suedez, un Saab”, a spus, cu umor, Rob Wilson.

De la Viorel Şerban am aflat că în acel moment premiul Nobel a fost împărţit de trei persoane. Este vorba de cei doi americani, plus un cercetător sovietic, care se numea Piotr Kapica.

„De fapt, el era din Republica Moldova, Petre Căpiţă. Era un extraordinar savant, dar şi un bun vorbitor de limba română. La fel, şi fiul său a fost un academician extem de apreciat, Serghei, de asemenea vorbea foarte bine româneşte”, a declarat Şerban.