Arterele sunt vase de sânge care joacă un rol-cheie în circulația cardiovasculară, întrucât asigură transportul sângelui oxigenat dinspre inimă către țesuturile și organele corpului nostru. Atunci când arterele de la nivelul picioarelor sunt afectate pot apărea dureri în gambă în timpul mersului, ceea ce reprezintă o caracteristică a bolii arteriale periferice.

Alte simptome pe care le poate da această boală sunt răcirea membrelor afectate și scăderea semnificativă sau absența pulsului, luciul și schimbarea culorii pielii membrului/membrelor afectat, crampele sau cârceii la nivelul gambei, în stare de repaus, încetinirea creșterii unghiilor și părului la nivelul membrului, disfuncția erectilă.

De ce se „îmbolnăvesc” arterele

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, arterele noastre își pierd flexibilitatea și se rigidizează, îndeplinindu-și tot mai puțin funcția de transport al sângelui încărcat cu oxigen. Însă, dincolo de uzura provenită din anii de funcționare, arterele se pot deteriora mai mult sau mai puțin, în funcție de o serie de factori care țin de stilul de viață al fiecărei persoane. 

„Arterele noastre îmbătrânesc odată cu noi. Există însă, o serie de situații care accelerează îmbătrânirea sau chiar îmbolnăvirea arterelor. Trebuie să ne imaginăm procesul în urma căruia se deteriorează circulația arterială ca pe un proces de depunere treptată de reziduuri pe vasele de sânge. Situațiile acestea sunt asociate cu câțiva posibili factori de risc.

Cel mai mare dușman al arterelor este fumatul – un fumător prezintă un risc de patru ori mai mare să își blocheze arterele decât o persoană care nu fumează.

Al doilea factor de risc este diabetul, iar în ultima perioadă s-a dovedit că acesta este interconectat cu fumatul. Un pacient cu diabet are un risc de două până la patru ori mai mare ca să ajungă la amputație sau să facă infarct ori accident vascular cerebral. Al treilea factor de risc este tensiunea arterială. În România, jumătate din pacienții cu tensiune arterială – care, la fel ca diabetul, nu doare – nu-și țin sub control tensiunea prin tratament. Se consideră că o scădere cu 10 mmHg a tensiunii reduce riscul de amputație cu aproape 30%.
Al patrulea factor de risc este nivelul mare al colesterolului LDL, care face depuneri pe interiorul arterelor. În schimb, HDL – așa-numitul colesterol «bun» – adună reziduurile și curăță pereții arterelor. Dacă amândouă înregistrează niveluri mari, nu sunt motive de alarmă privind potențiala blocare a arterelor”, spune Prof. Dr. Mihai Ionac, medic primar chirurgie vasculară, de la Spitalul Premiere din Timișoara.

Cum se face evaluarea riscului vascular

Problemele vasculare cu care se poate confrunta cineva sunt, de obicei, rezultatul unor obiceiuri nocive care au fost practicate până la acel moment. De aceea, atunci când o persoană se adresează unui specialist în chirurgie vasculară pentru evaluarea riscului de boală vasculară, se începe cu o trecerea în revistă a factorilor de risc pe care aceasta îi prezintă. 

„Pacienții ni se adresează, de obicei, în una dintre următoarele situații: pentru că îi dor gambele la mers, pentru că au trecut printr-un accident ischemic tranzitor, pentru că au dureri abdominale după ce mănâncă sau pentru că fac parte dintr-o grupă de risc pentru anevrismul de aortă abdominală, care este o boală foarte complicată și gravă. În oricare dintre aceste situații s-ar afla pacientul, primul obiectiv terapeutic pe care îl urmărim este controlarea factorilor de risc pe care îi are. În acest sens, îi putem prescrie un tratament cu statine pentru scăderea nivelului de colesterol «rău», îl putem trimite către un coleg cardiolog și/sau diabetolog. De asemenea, dacă este nevoie, îl putem trimite pentru consiliere la un pneumolog, pentru a primi ajutorul necesar să se lase definitiv de fumat”, spune Prof. Dr. Mihai Ionac

Tensiunea arterială este un parametru care oferă informații prețioase despre felul cum circulă sângele prin artere, fiind influențată de calitatea pereților arteriali, care imprimă o anumită rezistență. Astfel că după anamneză, o practică obișnuită și la îndemână pentru evaluarea riscului vascular este măsurarea tensiunii arteriale la nivelul picioarelor și la nivelul brațelor.

 „La membrele inferioare, care conțin artere mai mari, ar trebui să măsurăm o tensiune mai mare decât la brațe. Deci, în mod normal, dacă facem un raport între tensiunea de la membrele inferioare și cea de la brațe, acesta este supraunitar. În această situație este suficient să corectăm factorii de risc (fumatul, diabetul, tensiunea arterială și colesterolul) și să rechemăm pacientul pentru un control o dată pe an. Însă dacă acest raport este subunitar și dacă după corectarea factorilor de risc timp de câteva luni, starea lui nu se îmbunătățește, este necesar să-i propunem pacientului investigații mai complexe, anume angiografia. Angiografia va oferi chirurgului o adevărată hartă a drumului sângelui de la inimă la organul-țintă, organul care produce durere – de exemplu, picioarele – și îl va ajuta astfel să propună pacientului modul de restabilire a circulației”, afirmă Prof. Dr. Mihai Ionac.

Chirurgie endovasculară în Spitalul Premiere

Chirurgia vasculară realizată minim-invaziv se numește chirurgie endovasculară și ea reprezintă o modernizare revoluționară a chirurgiei vasculare. Făcând puncții sau mici incizii, chirurgul pătrunde în interiorul vaselor de sânge deteriorate unde, cu ajutorul baloanelor sau stenturilor, realizează proceduri pentru lărgirea diametrului zonelor îngustate sau pentru îndepărtarea blocajelor, astfel încât să îmbunătățească fluxul sangvin. Prin astfel de proceduri, chirurgia endovasculară poate ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral, amputație și a altor afecțiuni care pun viața în pericol.

„Tratamentul endovascular oferă soluții acolo unde chirurgia clasică devine neputincioasă, cum ar fi la vasele foarte mici din gambă, care uneori sunt atât de calcificate, încât operația clasică nu este posibilă. Însă endovascular, cu ajutorul balonului, astfel de operații sunt posibile.

Chirurgia endovasculară poate fi folosită și la nivelul vaselor mai mari, în zonele de obstrucție arterială. Și acestea pot fi desfundate cu ajutorul baloanelor sau al stenturilor. Mai exact, după dilatarea cu balonul, plasăm stenturi care vor ține vasele respective deschise. Dacă pentru operația deschisă sunt necesare incizii lungi si timp de vindecare de 2-3 săptămâni, intervențiile endovasculare se fac prin puncții, în acestezie locală, fiind necesară doar o noapte de spitalizare”, transmite Prof. Dr. Mihai Ionac.

(2996)