Totul începe cu licitația de acordare a contractului de reabilitare a centrului istoric din Timișoara, câștigată de Romprest, în 2013, cu suma de 34,9 milioane de lei.

Consilierul local Alfred Simonis (PSD) susține că diferența între prima clasată la această licitație, Romprest, și firma care a ieșit pe locul doi a fost foarte mică, de câteva zeci de mii de euro. În opinia lui, unul din atuurile folosite de firma câștigătoare a fost și faptul că a trecut, în ofertă, suma de zero lei pentru eventualitatea descoperirii de situri arheologice, deși acest lucru era de așteptat, în timp ce următoarea clasată a alocat circa 200.000 de euro.

Ulterior, mai exact în 8 august 2014, după ce în Cetate au fost descoperite vestigii arheologice, Romprest a primit prin negociere directă un supliment de 3,8 milioane de lei.

„Contractul pe lucrarea din cetate a fost atribuit la suma de 34.977.871 de lei Romprest-ului, la o diferență de câteva zeci de mii de euro față de următorul competitor. Evident, comisia a hotărât că este câștigător Romprest. În caietul de sarcini exista poziția de situri arheologice, eventuale situri arheologice în cazul în care se găsesc și se și apreciau zonele în care se bănuia că vor apărea. Pe acea poziție Romprest a ofertat zero lei. Desfășurându-se lucrările s-au descoperit aceste situri arheologice și ce a reușit să facă PMT? A deschis o procedură de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț cu privire la majorarea sumei inițiale a contractului de la cele 34.9 milioane cu 3.8 milioane de lei, sumă care trebuia să ajungă pentru lucrările de la situri arheologice”, a afirmat Simonis.

Consilierul PSD a prezentat chiar și procesul verbal al acelei negocieri directe prin care firma Romprest a mai primit 3,8 milioane de lei în plus față de suma inițială stabilită prin licitație.

„Formularul de ofertă care conținea devizul pentru aceste lucrări era apreciat la 3.862.060. Comisia s-a întâlnit cu Romprest pe negociere directă fără publicare. Și vă spun cum au decurs pașii de negociere, am procesul verbal. Din comisie făceau parte Dan Diaconu, Steliana Stanciu, Gabriela Bica, Adina Suciu, Lucreția Schipor, Adina Balogh și Corina Radu. Comisia propune un preț de 2.4 milioane de lei, Rompres cere 3.823.439 lei. Comisia imediat oferă 3.1 milioane de lei. Deci 700.000 de lei dau suma așa… direct. Romprest cere acum 3.820.000 de lei. În timp ce primăria urcă 700.000 de lei, Romprest scade 3.000 de lei. Comisia spune că-i nu știu ce cu transportul, Romprest spune că nu-i de acord și vrea 3.215.370 de mii. Mai scade 5.000 de lei Romprest. Comisia oferă 3.7 milioane de lei, iar Romprest spune 3.8 milioane de lei și se încheie aici pe negociere directă, pe atribuire directă, o lucrare de 3.8 milioane de lei pe care deși au avut-o în caietul de sarcini și au trecut-o cu zero lei au reușit să obțină aproape 4 milioane de lei pentru această lucrare. Practic s-a majorat suma inițială ofertată de Romprest cu 3.8 milioane de lei plus TVA. (…) Romprest a scăzut 20.000 de lei, iar Primăria a urcat 1.4 milioane de lei. Halal negociatori! Dați-vă seama cine administrează banii și cât de urât pute această negociere între primărie și o societate. Urmează să vedem în următoarele zile, pentru că e recent descoperit subiectul, să vedem în baza cărei legi sau hotărâri s-a putut face această majorare”, a afirmat Simonis.

Contactați de Tion.ro, reprezentanții Primăriei Timișoara au afirmat că acea negociere directă pentru suplimentarea sumei inițiale din contract era normală, din moment ce estimarea lucrărilor necesare nu se putea face înaintea descoperirilor arheologice din zonă. În plus, reprezentanții municipalității au arătat că nu viceprimarul Dan Diaconu a condus acele negocieri din partea primăriei, ci directorul Direcției Tehnice, Culiță Chiș, care era președinte locțiitor.

În ceea ce privește modul în care a decurs acea negociere, conform reprezentanților Primăriei Timișoara, valoarea estimată de către experții municipalității pentru lucrările suplimentare contractului inițial era de 3.862.060 lei. La negociere s-a început cu un preț 2,4 milioane de lei în încercarea de a obține un preț cât mai mic. Ei au mai precizat că documentația aferentă acestei negocieri a fost avizată de toate instituțiile abilitate de control, fiind vorba de un contract pe fonduri europene și, în plus, la negociere a asistat și un reprezentant al Finanțelor Publice Timiș, care nu a avut obiecții privind modul în care a decurs aceasta.

Un ultim aspect ridicat de Simonis se referă la modul în care au fost găsiți subcontractanții acestui proiect. Mai exact, el a ridicat problema subcontractării firmei Dinu Instal de către Romprest. Firma apaține omului de afaceri Dumitru Dinulescu, vicepreședinte PNL Timiș, și a fost subcontractată de Romprest pe 24 iunie 2016, după începerea lucrărilor. Simonis ridică mai multe semne de întrebare legate de modul în care a fost aleasă această firmă după începerea lucrărilor și stabilirea subcontractanților.

„Mai am un contract care poate arată într-un fel că domnul primar este foarte binevoitor cu Romprest și cu societățile apropiate dânsului. Am un act adițional la contractul de lucrare generală între Municipiul Timișoara, reprezentat de primar, și Romprest prin care se completează cu litera M, următorul conținut: «contract de subcontractare cu numărul 3770/04.06.2014 cu S.C Dinu Instal S.R.L». Deci contractul este între Romprest și Dinu Instal. În timpul desfășurării lucrărilor nu poți adăuga contractori decât dacă beneficiarul este de acord și bineînțeles că primarul semnează acest act adițional și este de acord ca Dinu Instal să fie subcontractor în centrul Municipiul Timișoara”, a mai spus Simonis.

El a precizat că nu știe cât a câștigat Dinu Instal din această afacere, deoarece suma este trecută într-un contract ce se află la cele două firme, nu și la Primăria Timișoara.