De ce ar fi fost înmormântat un copil într-un copârșeu mult mai mare decât trupul său? Este una dintre întrebările la care arheologii timișoreni caută acum răspuns. Ajunși cu cercetarea la cel mai vechi nivel al necropolei turcești, ei au descoperit mai multe morminte cu sicrie. Până la acest nivel, scheletele erau fie îngropate direct în pământ (probabil acoperite cu vreun fel de lințoliu), fie pe o placă de lemn. Cele patru sicrie descoperite până acum sunt impresionant de mari, de solide, întărite și cu scânduri groase din exterior. Într-unul dintre ele s-a descoperit scheletul unui copil, mult mai mic decât copârșeul în care a fost găsit. Cele mai bine păstrate fragmente de lemn vor fi trimise la Iași, pentru investigații într-un laborator de specialitate. Cu cele descoperite în 2006, când s-au făcut modernizări la linia de tramvai, numărul mormintelor din epoca turcească se apropie vertiginos de 100, dimensiune a necropolei care îi surprinde chiar și pe arheologi.
Tot în Piața Sf. Gheorghe, pe latura opusă bisericii iezuite, s-au descoperit, joi, zidurile a două locuințe mari și excepțional de bine păstrate. S-au găsit inclusiv podelele caselor și vatra și cahlele unei sobe masive. Din ceramică, fier sau sticlă, nenumărate fragmente ,,vorbesc” despre viața de acum trei veacuri în Cetate. Între ele, numeroase vârfuri de săgeți, bucăți de pipe din ceramică, dichisite, sticluțe și vase medievale. Săpăturile pentru cercetarea arheologică vor continua încă aproximativ 1 metru adâncime față de nivelul actual.
Și în Piața Libertății sunt semne – misterioase încă – de descoperiri interesante, deși adâncimea săpăturii, de numai 65 de centimetri, şi a lucrării nu este foarte ofertantă pentru arheologi. Pe lângă pavajul de secol XVIII, locuința medievală și soclul vechii statui, semnalate de www.tion.ro în chiar prima zi a șantierului, s-au mai descoperit câteva ziduri bine păstrate de clădiri medievale.
,,Nu avem încă date solide să putem afirma că aici a fost baia turcească, este nevoie de mai multe dovezi pentru asta, deocamdată este o simplă speculație”, afirmă istoricul Alexandru Rădulescu despre cele mai impresionante dintre fundațiile medievale descoperite în Piața Libertății.
Cu un plan bine edificat, intrare generoasă, între două coloane și ,,praguri” rotunjite, cu o dezvoltare în adâncime, spre actualul sediu al Bibliotecii Județene, clădirea despre care istoricii spun că ar fi putut fi hamamul din Cetate, este cu adevărat spectaculoasă. Interesant este că joi, în exact acest sit, s-a descoperit un acces subteran. Nu se știe încă dacă este vorba despre un canal de apă sau bolta unui beci care ar putea conține multe răspunsuri, însă exact acolo s-a găsit o lespede hexagonală de piatră, foarte asemănătoare cu cele folosite în epoca romană. Cercetările din următoarele zile ar putea dezlega multe mistere despre trecutul Timișoarei.
Tot joi, muncitorii care excavează au dat peste un zid masiv, de aproape 10 metri lungime, chiar în fața BJT. Încă nu se știe ce era acolo, însă zidul taie trama stradală cunoscută, iar arheologii presupun, la o primă opinie, că ar putea fi vorba ,,despre un edificiu existent în perioada dintre 1716 ( eliberarea Cetății de sub turci) și 1728 (când Florimund Mercy demarează noua sistemazare)”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!