Cu acest prilej, preotul iconom-stavrofor Horia Țâru evocă rolul covârșitor pe care cei doi apostoli l-au avut în răspândirea credinței creștine și în transformarea spirituală a lumii de atunci.

„Sfinții Apostoli Petru și Pavel rămân două coloane de lumină care se proiectează biruitor peste cele două milenii de viață creștină”, afirmă preotul Horia Țâru, subliniind că jertfa și devotamentul lor au fost esențiale pentru întemeierea vieții creștinești.

Într-o perioadă în care Imperiul Roman domina lumea prin putere militară, bogății și influență, apostolii au ales o altă cale. Fără armate, fără averi și fără privilegii, ei au purtat mesajul lui Hristos în cele mai îndepărtate colțuri ale imperiului, înfruntând persecuții și greutăți.

„Pe de o parte, era un imperiu imens, cu armată, bogății și glorii lumești, iar pe de altă parte, doisprezece apostoli, între care strălucesc ca doi luceferi Petru și Pavel. Nu aveau tunuri, nici aur, dar băteau stăruitor în porțile acestui imperiu în numele unui ideal de a cărui sfințenie și adevăr erau convinși”, explică preotul.

Potrivit acestuia, mesajul propovăduit de apostoli era unul simplu, dar profund: dreptate, dragoste, pace între oameni, credință și respect față de valorile morale.

„Tot ceea ce vesteau apostolii lui Hristos cădea peste suflete ca roua peste țarinile însetate și arse de secetă, ca o binecuvântare”, spune Horia Țâru.

Preotul amintește că învățătura creștină și exemplul personal al apostolilor au răspuns unor așteptări vechi ale oamenilor, motiv pentru care aceștia au fost primiți cu entuziasm de cei care căutau adevărul, dar și respinși de cei care rămâneau ancorați în vechile credințe.

„Curajul cu care apostolii Petru și Pavel pășeau în fața lumii, sinceritatea și tăria cu care vesteau pe Hristos, limpezimea expunerii în care se lămurea adevărul divin cucereau”, arată preotul.

Mesajul transmis de Horia Țâru este unul despre puterea credinței și a exemplului personal, care au reușit să schimbe destine și să pună bazele unei credințe ce dăinuie de aproape două milenii.

„Fericiți erau cei ce puteau fi ucenicii lui Hristos”, concluzionează acesta.