„Din gimnaziu am fost pasionat de informatică și biologie și am încercat pe cât am putut să le combin, dar am avut și perioade în care ba câștiga una, ba cealaltă. Mergeam la olimpiadă la biologie, dar în același timp mergeam la internshipuri la firme de la IT, la concursuri de informatică. La facultate acum fac ceva ce nu are legătură cu informatica. Cred că totuși chestia asta m-a ajutat foarte mult și mi se pare foarte important să încerci mai multe lucruri, să vezi ce-ți place”, a spus pentru Tion Sergiu Micorici.

A participat în clasa a IX-a la Coderdojo Coolest Projects în Irlanda, un concurs internațional, ținut în fiecare an în cadrul comunității CoderDojo, unde copiii din toată lumea se întâlnesc pentru o zi și își prezintă proiectele. Sergiu a venit cu un proiect legat de o dronă cu niște senzori electrochimici. Un an mai târziu a participat și la un concurs în Scoția, legat de activismul climatic.

BioCoderDojo este un proiect care se concentrează pe bioinformatică, biologie sintetică, e-sănătate și care se adresează elevilor de liceu pasionați. Sergiu a jucat un rol important în realizarea lui.

„Eu am fost un catalizator destul de important. Am încercat în perioada liceului să îmbin informatica cu biologia. Din clasa a X-a l-am tras pe Radu Ticiu, fondatorul CoderDojo și am stabilit împreună că vrem să facem BioCoderDojo. Prin februarie 2019, am început cu mici sesiuni cu colegii de la Colegiul Național Bănățean. Pe la a treia sesiune de la un grup restrâns de zece oameni am devenit 60”, povestește Sergiu.

BioCoderDojo, la competiția ICCET din Moscova

Prin vara lui 2019 au format o echipă și au participat la competiția ICCET din Moscova. Înainte de a ajunge însă acolo, a exista o etapă preliminară, care s-a desfășurat online. Proiectul viza utilizarea tehnologiei CRISPR/Cas9 pentru editare genetică. Există și o componentă de bioinformatică ale cărei rezultate sunt transpuse într-un set de protocoale de laborator în vederea validării abordării propuse. Deși a fost dificil, echipa a primit ajutor și de la București, de la Institutul de Biochimie, dar și de la cercetătorii români de la Oxford, care au ajutat la întocmirea protocolului de laborator. Se considerau câștigătoare toate echipele care terminau de făcut cerința de la final, iar printre ele s-a numărat și singura echipă din România – BioCoderDojo.

Cercetător voluntar

Este student în anul I la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș. Acum este și cercetător voluntar la OncoGen și lucrează la o alternativă de test Covid-19, bazat pe tehnologia CRISPR/Cas13. A lucrat și la dezvoltarea unui soft care să prezică mutațiile și cam care e tendința virusului de a se modifica. Dacă la început erau vreo 50 de voluntari, acum au rămas doar patru. Pentru Sergiu rămâne un loc în care se poate relaxa și gândi liber.

„Eu după o zi de șase ore de laboratoare, când mai am și disecție și chestii care mai implică și fizic și psihic, să zic așa, mă duc cu cel mai mare drag la OncoGen. Mă relaxeaza, e altceva. E un loc în care pot să gândesc liber”, a spus tânărul.

Sergiu face parte și din Biomentorhub, care este de fapt o platformă de mentorat pentru elevii și studenții pasionați de științele biologice pentru a face o legătura între elevi și cercetători. Timișoara Life&Bytes este un alt proiect în care este implicat, prin care se încearcă creșterea interesului liceenilor pentru activități de cercetare și antreprenoriat în bioinformatică, biotehnologie, inginerie biomedicală sau biologie sintetică.

Deși pare că ziua nu are doar 24 de ore pentru Sergiu, spune că face totul cu pasiune și cel mai mare drag. A făcut și voluntariat, mai ales la Crucea Roșie, a făcut și ținut cursuri de prim-ajutor, prezentări, dar s-a implicat și în partea umanitară.

„Cărămidă cu cărămidă, nimic nu e complicat”

„Atunci când faci ce-ți place, îți dedici timp, bani și efort și la sfârșitul zile într-adevăr ești obosit, dar totuși nu-ți pare rău. E o muncă care-ți dă satisfacție prin natura ei. Știința nu e grea, e logică. Atât timp cât începi de la bază, cărămidă cu cărămidă, nimic nu e complicat, cred că doar ai apucat-o de partea care nu trebuie”, conchide Sergiu Micorici.