Castelul Huniade, principalul punct muzeal al Timișoarei, un loc numai bun de vizitat și pentru evenimente destinate turiștilor care vor călca în anul 2021 în Capitala Culturală a Europei, este încă închis publicului. Nu se știe încă cât va rămâne așa. Lucrările au fost finalizate în proporție de 80 la sută în ceea ce privește reabilitarea aripii de Nord-Vest a castelului din centrul urbei. Aripa de Nord-Vest este cea care adăpostește cele mai importante expoziții și săli, care pot constitui interes pentru vizitatori. După ce lucrările s-au încheiat, comisia de recepție, care trebuia să dea OK-ul pentru lucrările executate încă din anul 2006, a spus că nu își pune parafa până atunci când lucrările efectuate nu vor fi expertizate de specialiști externi. Au cerut acest lucru pentru că această comisie (formată din specialiști, reprezentanți ai primăriei, ai consiliului județean, ai pompierilor și ai altor instituții) are dubii în ceea ce privește calitatea lucrărilor executate. După ce se va face recepția lucrărilor executate se vor executa lucrări de recondiționare pentru aripa de Nord-Vest (din fonduri europene sau ale Consiliului Județean Timiș – proprietarul clădirii), iar apoi acea parte a muzeului va fi pregătită pentru a primi vizitatori.
„Sunt direct interesată de identificarea unor surse de finanțare pentru a putea ca până în anul 2021 să dăm acces publicului în Castelul Huniade. Partea de Nord-Vest, cea care a făcut obiectul lucrărilor care se realizează de 10 ani la Castelul Huniade, ar fi zona care s-ar finaliza cel mai repede. Fiind finalizată, ar trebui recondiționată, pentru a da acces publicului. În luna decembrie a anului 2016, constructorul ne-a notificat terminarea lucrărilor. S-a decis de către majoritatea membrilor comisiei semnarea unui proces-verbal de amânare a recepției și efectuarea unei expertize, care, spun eu, este foarte binevenită, o expertiză care poate să ne facă o evaluare a lucrărilor executate în cei 10 ani. Recomandările comisiei sunt elaborarea unei expertize tehnice, clarificarea valorii lucrărilor real executate și luarea măsurilor de conservare realizate. Suntem la finalul unor lucrări care se desfășoară de zece ani. Nu suntem detectivi particulari și nici nu vreau să invoc vreo culpă, dar constructorul cu proiectantul și dirigintele de șantier și reprezentantul tehnic al muzeului trebuiau să fie în acord și să reglementeze lucrurile în așa manieră încât comisia să aibă la dispoziție toată documentația aferentă și toate celelalte demersuri care trebuiau făcute pentru a fi în regulă. Nu s-a întâmplat lucrul acesta”, a spus Roxana Iliescu, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș.
Reabilitarea muzeului timp de zece ani a fost ținta mai multor proiecte. Lucrările au început în 2006, au încetat, iar s-au reluat, s-au găsit diferite soluții, iar comisia nu poate da OK-ul pe ceva… nesigur.
„Începând cu punctul de vedere al proiectantului au existat niște corelări și lucrări care pun serioase dubii în fața comisiei, nu au putut fi analizate ca și obiecții care pot fi remediate, au lăsat să existe dubii în ceea ce privește cerințele fundamentale de calitate a clădirii. Este o lucrare care a avut cel puțin patru proiecte. Au existat trei proiecte cu peste 18 dispoziții de șantier. Pentru lucrările de punere în siguranță la etajul doi, ceea ce a însemnat pericolul prăbușirii pentru etajul doi, a existat un proiect care a fost executat din aproape în aproape. Aici au apărut divergențele, având în vedere programul de control al calității, au apărut divergențe vizavi de procese verbale de calitate, de lucrări ascunse, la care proiectantul nu a fost prezent. Existând aceste dubii, comisia are dreptul să ceară expertiză”, a spus Angela Glăman, inspector superior Serviciul Strategii și managementul proiectelor – CJ Timiș.
.Anul 2006 a început cu un proiect de injectare pe exteriorul clădirii, ulterior, până la etajul doi, au existat încă două proiecte pentru intervenție de urgență. Comisia a ajuns la concluzia că cea mai bună soluție este amânarea recepției și efectuarea unei expertize.
„Este cel mai bine să avem o radiografie exactă a lucrărilor care s-au realizat, conformitatea lucrărilor, dacă acestea sunt în acord cu proiectul realizat la momentul respectiv vom avea tabloul perfect. Este o muncă care trebuie să releve zece ani de lucrări executate la Castelul Huniade. Doar niște experți pot analiza documentația și pe teren. Avem un număr de cinci contracte încheiate, șase autorizații de construire eliberate, și acesta este momentul T zero. Ar fi trebuit în primul rând bună redință, pe de altă parte obiectivitate. Experții care vor veni vor trebui să nu fi avut nimic de-a face cu proiectantul, constructorul, nici cu directorul instituției”, a mai spus Roxana Iliescu.
Valoarea contractului semnat în 2012 este de peste 12 milioane de lei. S-a plătit tot, în afară de o sumă de 300.000 de lei.
Pentru ca partea de Nord-Vest să poată fi deschisă vizitatorilor trebuie să se realizeze expertiza, să se încheie procesul de recepție, să aibă loc lucrări de recondiționare și să fie realizate două scări de evacuare în caz de incendiu. Partea de Nord-Vest a fost construită pe un vechi braț al Begăi, iar degradările au fost mai evidente. În 2014 a intervenit chiar pericolul prăbușirii frontonului, pentru care a fost realizat și un eșafodaj.
„Se pot consolida scările pentru a putea reda vizitării această aripă, unde sunt și cele mai importante săli. La momentul finalizării acestei recepții putem demara un proiect și cu siguranță până în 2020 se poate realiza finalizarea restaurării aripii de Nord-Vest”, a spus Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului.
Articole pe aceeași temă
Doua receptii ratate pentru Castelul Huniade
Portile Castelului Huniade din Timisoara s-ar putea deschide pentru vizitatori cu bani europeni
Citiți principiile noastre de moderare aici!