Duminică seară, sârbii din Timișoara au aprins trunchiul de stejar în curtea Catedralei Ortodoxe Sârbe din zona Pieței Unirii din Timișoara. Cu cât flăcările se înalță mai mult, cu atât se crede că este mai îndurător Dumnezeu cu făpturile Sale. Credincioșii sârbi asistă la slujba vecerniei, iar la plecare primesc legături din crenguțe de stejar cu paie, pe care le duc acasă, rămurelele semnificând puterea și tăria cu care va fi întâmpinat Noul An, iar paiele simbolizând locul unde s-a născut Iisus.

Nici cesnița nu lipsește de pe masa sârbilor de Crăciun. Cesnița sârbească se servește în seara de Crăciun și este un cozonac rotund, făcut din făină și apă. În timpul preparării, în cesniță se ascunde un bănuț iar cel ce-l va nimeri, se spune că va fi norocos tot anul. Mai mult decât atât, în această seară se pun paie în jurul casei, iar printre mâncărurile de post din seara de Ajun se numără ciorba de fasole și pâinea cu porumb și cu grâu.

Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit de aproximativ 4.000 de sârbi care locuiesc în Timișoara.

Mai multe biserici ortodoxe sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou pe stilul vechi, la câteva zile diferență. Este cazul bisericilor rusești, sârbești, ucrainene, a Patriarhiei Ierusalimului și al monahilor de la Muntele Athos. Toate aceste biserici sărbătoresc Naşterea Domnului cu 13 zile mai târziu față de stilul nou.