Astfel, recenzorii au reuşit să descopere 683.540 de oameni încadraţi în categoria populaţie stabilă, locul şase la nivel naţional, în timp ce Timişoara ocupă locul trei în România, cu 319.279 locuitori.
Judeţul Timiş cunoaşte schimbări majore atât în structura populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte distribuţia populaţiei în teritoriu. Recensământul 2011 arată că oamenii cu domiciliul în Timiş sunt tot mai puţini, iar cei din marile oraşe „trag” spre comunele periurbane.
„Eurostat a elaborat un regulament prin care s-au stabilit reguli comune în UE. Astfel, toate ţările membre au fost obligate să realizeze acest recensământ în 2011, cu obligaţia ca rezultatele să fie prezentate în 2013 – 2014. Deci, există diferenţe între recensământul din 2002 şi cel din 2011. De exemplu, persoanele plecate afară sunt văzute diferit. Populaţia stabilă include cetăţeni români, străini şi fără cetăţenie, dar cu domiciliu aici. Incluşi sunt şi cei care au stat 12 luni în ţară: studenţi indieni la medicină de exemplu. Cei plecaţi pentru mai mult de 12 luni nu au fost incluşi”, a declarat Sorin Belea, directorul Direcţiei Regionale de Statistică Timiş.
E fost un un recensământ de calitate, care reflectă realitatea? „Eu nu pot să mă pronunţ în procente cât de corect este acest recensământ, dar pot să vă spun că a fost unul cu o acurateţe foarte mare. Este cât se poate de corect şi bine făcut”, a mai declarat Belea.
Primele date oficiale arată că regiunea Vest are 1.828.313 locuitori, dintre care 884.517 de sex masculin, 943.796 femei. În mediul urban sunt 1.135.415, iar în mediul rural 692.898. În ceea ce priveşte Timişul, sunt 683.540 de locuitori, dintre care 329.176 de sex masculin, iar 354.364 de sex feminin. În oraşe sunt 422.349 locuitori, iar la sate 261.191 oameni. La recensământul din 1992 au fost 700.033 în Timiş, în 2002 677.926 locuitori, pentru ca în 2011 numărul să urce din nou la 683.540.
Municipiul Timişoara ocupă locul trei la nivel naţional între cele mai populate oraşe. Pe primul loc este Bucureştiul, cu peste 1, 88 milioane de oameni, urmează Clujul cu 324.000 de oameni şi Timişoara cu 319.279 persoane. Următorul clasat este Iaşiul, dar aici sunt deja sub 300.000 de locuitori.
Schimbări importante sunt înregistrate şi în ceea ce priveşte distribuţia teritorială a pupulaţiei. Se observă o creştere spectaculoasă a numărului de locuitori înregistraţi de comunele periurbane timişorene. Astfel, cel mai mult a crescut Dumbrăviţa cu 4829 locuitori, urmată de Giroc, cu 4029 de oameni cu domiciliul stabil mai mulţi în comună.
Românii ortodocşi, cei mai mulţi, italieni doar 154
Mitul miilor de italieni care locuiesc în Timişoara atraşi de posibilitatea de a investi în economia locală, dar şi de fetele frumoase din Banat este contrazis de datele statistice. Oficial, în Timiş există… 154 de etnici italieni.
După cum era de aşteptat, românii sunt cei mai mulţi, cu 550.836 de persoane, urmaţi de maghiari, cu 35.295, romi, cu 14525 de persoane, sârbi, cu 10.102 etnici şi germani, cu 8504 etnici. În cazul a 49390 de persoane nu s-a putut determina etnia, aceştia fie nu au declarat ce etnie au, fie datele lor au fost luate din bazele de date oficiale.
În ceea ce priveşte religia, cei mai mulţi sunt ortodocşi – 507506 persoane, urmaţi de catolici – 54547, penticostali, 26094 şi reformaţi – 9372 credincioşi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!