Datele privind calitatea aerului IQAir, publicate în Raportul mondial, prezintă situația celor mai poluate țări, România aflându-se pe locul 15. La noi în țară nu se monitorizează corespunzător PM 2.5, iar din lipsa acestor date au apărut rețele independente de măsurare a acestui poluant, spun specialiștii.

Câte stații de măsurare are Timișoara

În Timișoara există patru stații care măsoară poluarea din oraș, care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului – RNMCA. Două dintre ele sunt de trafic și sunt în amplasate în Calea Aradului și Calea Șagului, cea de pe C.D. Loga este stație de fond urban, iar cea de pe Bd. Iosif Bulbuca este una industrială.

Vor exista 16 stații noi de monitorizare a aerului, care vor fi montate de Primăria Timișoara în parteneriat cu un ONG. Trei vor fi puse aproape de cele patru existente, pentru a se face măsurători comparative. Sunt mult mai performante decât cele vechi.

Cel mai curat aer din Europa

În raport apare și un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, iar Bucureștiul ocupă locul 51. Delhi este cea mai poluată capitală. La polul opus, cel mai curat aer este în Virgin Islands și Noua Zeelandă sau în Suedia și Finlanda, arată aceeași sursă.

Doar 24 din cele 106 țări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru PM2.5 în 2020.

Concentrațiile de PM2.5 tind să fie mai mari în Europa de Sud și de Est, decât în Europa de Nord și de Vest, din cauză că pe timpul iernii, în unele țări există o dependență mai mare de energie pe bază de cărbune și arderea biomasei pentru încălzire.

„În România, autoritățile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe rețele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În București, doar una din cele 6 stații oficiale monitorizează praful fin, și aceea e amplasată la periferia orașului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Monitorizarea și raportarea guvernamentală a calității aerului în Europa este relativă. În timp ce Europa de Nord și de Vest au cele mai dense rețele de monitorizare a calității aerului cu 818 orașe acoperite, în Europa de Est și de Sud sunt doar 616 orașe acoperite. Monitorizarea calității aerului este comună în marile orașe și zone urbane și mai puțin frecventă în zonele rurale.

Impactul carantinei

Tot în cadrul raportului se vorbește despre impactul carantinei COVID-19 și modificările aduse. În 2020, 84% din țările monitorizate au observat îmbunătățiri ale calității aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Îmbunătățirile privind calitatea aerului în 2020 comparativ cu 2019 au fost observate în orașe precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) și Seul (-16 %).

Totuși, aceste îmbunătățiri au fost de scurtă durată, anul 2020 fiind la egalitate cu 2016, considerat a fi cel mai fierbinte an înregistrat. Incendiile și furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare în California, America de Sud, Siberia și Australia.

Datele din raport pot fi vizualizate online pe o hartă globală interactivă.

Articole pe aceeași temă:

Poluarea din Timișoara, măsurată cu 16 stații noi de monitorizare a calității aerului. Fritz: Vom identifica rapid poluatorii din oraș

FOTO. Poluare în Kuncz, de la cauciucurile și gunoaiele arse lângă casele oamenilor. Soluția autorităților: camere video și drone