Nu este prima dată când primarul Nicolae Robu ajunge în atenția opiniei publice naţionale. Prima dată i s-a întâmplat după ce a decis plantarea câtorva zeci de palmieri pe unul din cele mai circulate bulevarde din oraş, unii schimbând numele Timişoarei în… Palmişoara.
Ulterior, Robu a fost luat la mişto chiar şi de premierul Victor Ponta pentru propunerea de a trece în subteran liniile de cale ferată ce traversează Timişoara. În fine, în urmă cu un an, Robu a fost amendat inclusiv de Consiliul pentru Combaterea Discriminării, cu 2500 de lei, pentru că a postat pe Facebook un text în care cerea „ţiganilor” să îi arate ”câți dinți din aur au, câți galbeni, câți cocoșei, câte ghiului, ce mașini”.
Acum, primarul Timişoarei ajunge din nou pe mâna activiştilor, după ce a afirmat că mijloacele de transport în comun vor fi curăţate de cerşetori, hoţi, oameni fără adăpost şi chiar de persoane certate cu igiena în momentul în care vor fi dotate cu camere de supraveghere video.
„Unele astfel de persoane într-adevăr sunt foarte deranjante. Nu vom putea rezolva aceste probleme decât atunci când vom ajunge să avem sisteme de supraveghere video. Când toate mijloacele noastre de transport în comun vor avea şapte-nouă camere video, încât să nu existe centimetru pătrat nesupravegheat în interiorul lor, atunci vom dispărea problemele. Vor fi identificate persoanele și vor putea fi sancționate”, a afirmat, în urmă cu aproape două săptămâni, primarul Nicolae Robu.
Coordonatorul Asociației Romano ButiQ şi activistul pentru drepturile omului Ciprian Necula consideră remarcile lui Robu haioase.
„Nu știam că tehnologia video e atât de performantă încât să reproducă și miresmele pe langă sunet și imagine. Îmi și imaginez un funcționar “cu nasul fin” capabil să identifice, din sediul primăriei (sau din cel al poliției transportului în comun, căci există în Timișoara), mirosul călătorului. Cei cu parfum autentic (cumparat cel puțin din aeroport) sunt puși în față, căci acolo e locul lor, în timp ce la mijlocul autobuzului sunt cei care folosesc săpun modest, cumpărat din supermarket-urile din centrele orașelor, iar în ultimul rând cei care folosesc săpun de casă sau apă chioară”, a afirmat Necula, citat de site-ul Societăţii Academice din România, organizaţie condusă de Alina Mungiu Pippidi.
Lăsând gluma la o parte, acesta susţine că există şi implicaţii legale ale unei decizii de acest fel.
„Cât de tare trebuie să pută un cetățean ca să fie dat jos din mijlocul de transport în comun? Cine măsoară? Cu ce instrumente? E legal? Nu înseamnă această posibilă decizie a administrației timișorene un act de stigmatizare și blamare a victimelor autorităților sau, după cum ar putea să spună unii, ai propriei ignoranțe? Nu cumva reprezintă o formă de discriminare a unor cetățeni români fără șansa de a avea acces la apă curentă sau locuire adecvată? Un sistem care l-a ascuns permanent pe sărac în cartiere marginașe ca să nu deranjeze (primarul arestat al Clujului a mutat zeci de oameni din str. Coastei – unde locuia – și i-a trimis departe de oraș, construindu-le barăci sociale pe groapa de gunoi – Pata Rât). Situații similare sunt în Baia Mare, Roman, Piatra Neamț, Constanța etc.”, a mai spus Necula.
Activistul consideră că în secolul XXI este inacceptabil ca un primar de municipiu să împartă cetăţenii în două categorii: dezirabili şi indezirabili. În opinia lui, Robu ar trebui să îşi îndrepte atenţia spre cauza acestor probleme, nu spre penalizarea acestor persoane şi interzicerea unui drept de bază.
Voi cine credeţi că are dreptate, primarul Robu sau activistul Necula?
Citiți principiile noastre de moderare aici!