USR a organizat, sâmbătă, o primă rundă a unui proiect mai larg de definire europeană, conferința cu același nume ca al rezoluției. Scopul acestui proiect este stabilirea fundamentelor pe care va fi decisă, în urma unui proces de consultare internă, afilierea europeană a USR, în perspectiva alegerilor europarlamentare din 2019.

La conferința organizată de USR au luat parte, în calitate de invitați, reprezentanți ai mai multor familii politice europene. Au fost prezenți, de asemenea, raportorul politic Alina Gîrbea, din partea Reprezentanței Comisiei Europene în România, numeroși parlamentari USR, dar și membri și simpatizanți USR.

Evenimentul a fost structurat în două părți. În cadrul primei părți s-a discutat despre Uniunea Europeană și despre preluarea de către România, în ianuarie 2019, a președinției Consiliului Uniunii Europene.  A doua parte a fost dedicată expunerii propriilor viziuni cu privire la Uniunea Europeană și la viitorul construcției europene de către reprezentanții familiilor politice europene, urmată de dezbaterea unor teme de interes major, printre care s-au numărat: exprimarea unor puncte de vedere pe marginea ideii de introducere a listelor transnaționale pentru alegerile europene, lansată de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul celui mai recent discurs despre starea Uniunii Europene, cum poate contribui România, în 2019, din calitatea de deținătoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene, la procesul de reformă a proiectului european, care sunt perspectivele de aderare a României la spațiul Schengen, utilitatea Mecanismului de Cooperare și Verificare ș.a.m.d.

În cadrul conferinței și-au expus opiniile cu privire la Uniunea Europeană și la evoluțiile viitoare ale proiectului european Baroneasa Rosalind Scott, membră în Camera Lorzilor, Marea Britanie, vicepreședintă ALDE Europa, Vula Tsetsi, secretar general al Grupului Verzilor din Parlamentul European și André Gattolin, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul Franței, reprezentant al formațiunii politice La République en Marche.

Baroneasa Rosalind Scott a prezentat viziunea alianței liberal-democraților europeni și și-a exprimat regretul, în calitate de politician englez, față de decizia Regatului Unit de a ieși din Uniunea Europeană. Aceasta a declarat că va milita de-a lungul întregului proces care va urma pentru păstrarea unei colaborări strânse între Regatul Unit și Uniunea Europeană și că, după oficializarea Brexit-ului, va milita pentru o reîntoarcere a Marii Britanii în UE. Chestionată despre cum percepe conducerea ALDE de la nivel european prestația politică și retorica naționalistă și anti-justiție îmbrățișată de partidul condus de președintele Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu, Baroneasa Rosalind Scott a declarat că, la nivelul forurilor europene de conducere ale ALDE, situația partidului afiliat din România este atent analizată și discutată, fiind avute în vedere măsuri “robuste”.

Vula Tsetsi, secretar general al Grupului Verzilor din Parlamentul European, a pus în discuție teme sensibile și mult prea puțin discutate în România, printre care măsurile de echitabilitate socială și implicațiile unor recente anchete jurnalistice referitoare la acuzațiile de corupție și afacerile extrem controversate de care se leagă numele unor politicieni români din eșaloanele de conducere. Vula Tsetsi s-a referit și la nevoia Uniunii Europene de a fi mai coerentă cu sine însăși în deciziile de politică externă, dar și la nevoia de a-și asuma extrem de riguros, pe lângă interesele geo-strategice de moment, propriul set de valori și principii fondatoare.

André Gattolin, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul Franței și reprezentant al partidului care a produs cea mai mare surpriză la nivel european, câștigând alegerile parlamentare din Franța la puțin timp după înființare, a insistat asupra nevoii ca noile formațiuni politice pro-europene să abordeze cu încredere tematica europeană în fața alegătorilor. Reprezentantul La République en Marche a apreciat că răspunsul la valul de naționalism care străbate în prezent Europa trebuie să fie unul curajos, care să aducă în discuție avantajele proiectului european și nevoia Uniunii Europene de a se reforma și restructura, pentru a se adapta provocărilor momentului.

Atitudinea agresivă a Rusiei și ingerințele acesteia în procesele democratice din țările europene au fost aspecte evaluate în termeni critici de către participanții la conferință, aceștia referindu-se la nevoia ca Uniunea Europeană să își dezvolte o politică externă unitară și coerentă, bazată pe valori comune. Această viziune unitară va avea aplicabilitate inclusiv în domeniile militar, al energiei și securității energetice – domenii de importanță strategică de care și România, în calitatea sa de stat membru UE, este interesată.

La finalul conferinței, președintele USR, Dan Barna, a dat citire Rezoluției USR de la Timișoara, intitulată „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”, document programatic în 12 puncte al cărui conținut integral este atașat acestui articol.

(928675)