Curtea Liceului „Béla Bartók” din Timișoara a fost plină în prima zi de școală. Însă nu pentru toată lumea a fost o zi fericită. Învățătoarele, profesorii, elevii, părinții, chiar și invitații au purtat banderole albe pe braț.

La festivitate a participat și viceprimarul Farkas Imre, care, de asemenea, a purtat o banderolă albă pe braț.

Mai exact, o ordonanță de urgență intrată recent în vigoare le interzice învățătorilor de la clasele în limbile minorităților să mai țină ore de română. Potrivit OUG, acestea pot fi predate în ciclul primar doar de profesori specializați. Directoarea Liceului „Béla Bartók”, Dr. Erdei Ildikó, ne-a declarat că această modificare legislativă a luat prin surprindere întreg colectivul didactic.

„Ne-a luat prin surprindere această decizie de la sfârșitul lunii august cu privire la predarea limbii române în clasele primare. Și, având în vedere că prima dată s-a spus că nu e metodologia și poate nu se va întâmpla ce s-a întâmplat, totuși vineri aceste ore au fost date deja spre publicare. Am inițiat o greva japoneză pe care am încercat să o facem împreună cu liceele din Timișoara care au clase cu predare în limbile minorităților și, din fericire, am observat că școli din toată țara s-au alăturat acestui tip de protest. Ne-am gândit că este o formă pașnică de protest prin care atragem atenția, pentru că ni se pare o problemă gravă care nu a fost nici studiată, nici cercetată. Este o schimbare adusă peste noapte cu niște argumente care probabil nu sunt la locul lor, dacă nu sunt dezbătute de către specialiști”, ne-a declarat directoarea liceului din Timișoara cu predare în limba maghiară.

Ea susține că învățătorii liceului amintit sunt mai mult decât capabili să predea orele de română, majoritatea având studii universitare și examene care să ateste acest lucru.

„Noi avem o problemă de principiu, pentru că noi credem că acele cadre didactice care sunt pe posturi au fost pregătite în acest sens, au dat examene din limba și literatura română. Dacă vorbesc doar de cazul liceului nostru, «Béla Bartók», din cei 15 învățători avem 13 care și-au urmat cursurile universitare în limba română. Deci nu cred că este o problemă de limbă”, ne-a mai spus  Dr. Erdei Ildikó.

Grevă și la Liceul „Nikolaus Lenau”

Noul an şcolar a început puţin diferit și pentru elevii de la şcoala primară din cadrul Liceului „Nikolaus Lenau”. Emoţiile de început ale micuţilor au fost însoţite de un protest al cadrelor didactice care predau la acest nivel. Pe braţele învăţătorilor au fost banderole albe, ei au decis să protesteze astfel împotriva unei ordonanţe de guvern prin care se interzice cadrelor didactice care se ocupă de elevi la clasa 0 şi clasele 1 – 4 să predea orele de limba română.

Conform deciziei, aceste ore trebuie predate exclusiv de către profesori de specialitate pentru limba română pentru că învăţătorii nu ar fi pregătiţi pentru această disciplină. Decizia, spun profesorii, afectează procesul de predare, elevii nu mai au confortul predării de către o persoană cunoscută deja, cu efecte pentru copii la această vârstă, mai ales pentru cei la vârsta clasei pregătitoare.

Învăţătorii au aflat despre ordonanţă pe 28 august. De asemenea, organizatorii protestului au decis să continue, marţi, acest protest alături de părinţii elevilor care decid să se alăture acestei iniţiative.

Deocamdată învăţătorii liceului timişorean au discutat cu părinţii elevilor şi aceştia sunt de acord cu protestul cadrelor didactice. Acţiunea va continua şi în zilele viitoare cu purtarea de banderole albe pe braţe, în speranţa rezolvării pozitive a situaţiei.

„Am decis să protestăm în acest fel împotriva deciziei adoptării acestei ordonanţe. Am purtat banderole albe pentru a atrage atenţia asupra acesteia. Vom transmite acest protest mai departe, cred că spre conducerea şcolii şi spre Inspectoratul Şcolar Judeţean. Astăzi (n.r. luni), vom discuta cu reprezentanţii sindicatului, să vedem ce au de spus şi aceştia. Noi sperăm ca acest protest să se termine prin abrogarea acestei ordonanţe. Există această posibilitate, nu este prima dată când se întâmplă, la fel cum a fost de exemplu cu Ordonanţa numărul 13 şi 14. Noi credem că se poate repara această nedreptate. Părinţii sunt la fel de revoltaţi ca şi noi şi sunt alături de noi şi de copiii lor pentru că au înţeles că pe termen lung această modificare va avea efecte atât asupra confortului copiilor, dar şi asupra cunoştinţelor lor”, ne-a declarat Gabriela Sorca, una dintre învăţătoarele de la „Lenau”.