Primul dintre ele, „Implicarea angajatorilor în mediul penitenciar”, a vizat pregătirea, în vederea reintegrării sociale, a 49 de persoane private de libertate. Astfel, instituția a dezvoltat mai multe relații cu mediul de afaceri şi comunitatea locală prin organizarea unor mese rotunde, seminarii de incluziune socială şi noi oportunităţi de afaceri, întâlniri şi dezbateri. S-a discutat despre implicare socială prin integrarea în muncă a deţinuţilor şi a fost organizată chiar şi o Bursă a locurilor de muncă pentru aceste persoane.

Deţinuţii au fost invitaţi şi să-şi facă… proiecte de viaţă. La programul „Construirea unui plan de prevenţie şi contingenţă” au participat 20 de deținuți din Penitenciarul Timişoara. „Aceștia au învăţat să evalueze importanţa anticipării a ceea ce poate să nu meargă bine în viitor, să construiască planuri de prevenţie şi contingenţă şi să-şi pună la punct un proiect de viaţă pentru perioada imediat următoare liberării”, a precizat Magdalena Radu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Un alt proiect, „O zi în penitenciar”, a fost realizat în parteneriat cu Liceul „Tudor Tănăsescu”. Opt elevi de la unitatea de învățământ au fost implicaţi într-o experienţă simulată, în mediul penitenciar, care le-a permis să simtă ceea ce înseamnă să fii închis, să cunoască câte puţin din toate laturile vieţii în penitenciar din perspectiva unei persoane private de libertate. S-a dorit astfel prevenirea comportamentelor deviante în rândul tinerilor, prin conştientizarea consecinţelor faptelor antisociale.

Toate aceste programe au fost derulate în cadrul proiectului „Creşterea şanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în detenţie prin o mai bună educaţie, informare a societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar”, proiect derulat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România şi finanţat prin Fondul Social European.

Ce va fi anul viitor? În 2011 va fi pus în practică un program nou, intitulat „A educa pentru a repara”, care va demara chiar în luna ianuarie. Acesta va cuprinde două mari părţi: prima etapă se referă la „Gestionarea conflictelor” şi urmăreşte să dezvolte competenţe de comunicare, descentrare socială, recunoaşterea emoţiilor şi rezolvarea problemelor, iar a doua, numită „Competenţe Restaurative”, urmăreşte să dezvolte raţionamentul moral al persoanelor private de libertate, pentru ca aceştia să înţeleagă conceptele de victimă, prejudiciu şi reparaţie.

M.M. Hojda