Bugetul Consiliului Județean Timiș de anul trecut a prevăzut cifre de ordinul zecilor și sutelor de milioane de lei atât pe partea de funcționare, cât și pe partea de dezvoltare. Execuția bugetară, însă, cel puțin pe partea de dezvoltare, nu arată prea bine: CJT a realizat doar 28% dintre veniturile prognozate și nu a investit nici jumătate din cât și-a propus.

Teoretic, pe partea de funcționare, Consiliul Județean Timiș a stat foarte bine în 2025: a încasat mai mult decât se aștepta și a cheltuit vizibil mai puțin decât estima.

Așteptări „depășite” pe partea de funcționare

La început de an, CJT estima venituri de 432,3 milioane de lei, sumă modificată la 420,2 milioane de lei în rectificările ulterioare. Până la urmă, execuția arată că instituția a încasat nu mai puțin de 463,2 milioane de lei, adică un randament de 107%.

Culmea, capitolele cele mai însemnate au adus sume mai mici decât trebuia: din cotele defalcate din impozitul pe venit, CJT a încasat 307,4 milioane de lei, deși se aștepta la început de an să primească 321,5 milioane de lei. La fel, sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor erau estimate la 127,6 milioane de lei, dar au intrat 120,5 milioane de lei.

Diferența se face la „vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare”. La început de an, CJT prevedea că va transfera de la funcționare la dezvoltare 67,7 milioane de lei, sumă crescută ulterior la 91,2 milioane de lei. În realitate, însă, spre investiții au ajuns doar 30 de milioane de lei.

CJT a făcut, în schimb, economii reale la cheltuielile de pe partea de funcționare. A prevăzut inițial 435 de milioane de lei, sumă modificată la 423 de milioane de lei, dar a cheltuit doar 393,8 milioane până la urmă. O bună parte provine din reducerea cheltuielilor cu personalul, după reorganizare. În cadrul autorității executive, a economisit peste 5 milioane de lei la acest capitol. Alte peste 10 milioane au fost economisite și cu cheltuielile cu personalul de la Asistență Socială.

În rest, din diferite motive, au fost cheltuiți cu câteva milioane mai puțin cam la fiecare capitol, de exemplu: 12 la Învățământ, 5 la Cultură, 2 la Protecția Mediului, 2 la Transporturi.
Pentru instituții finanțate și subvențiile de pe partea de funcționare, atât veniturile, cât și cheltuielile au fost aproape de cele prognozate. La venituri: 58,6 milioane de lei – prevederi inițiale; 62,8 milioane de lei – venituri definitive; 58,9 milioane de lei – încasări realizate. Aproximativ aceleași cifre le avem și la cheltuieli. Pe de-o parte, majoritatea banilor provin din subvenții, 55,6 milioane de lei, în timp ce cele mai mari cheltuieli au fost cu muzeele, instituțiile publice de spectacole și alte servicii culturale – 54,5 milioane de lei.

Diferențele majore de la dezvoltare

Partea de dezvoltare este cea care, în cifre, a suferit cel mai mult. La capitolul venituri, prevederile inițiale erau de 360,9 milioane de lei, iar cele definitive – de 390,3 milioane de lei. Până la urmă, au fost încasați doar 110,7 milioane de lei. Adică am avea un randament de 30,7% dacă ne raportăm la prevederile inițiale sau de numai 28,4% față de cele definitive.

Comparând cu prevederile definitive, pe lângă cele 60 de milioane pierdute din vărsămintele din secțiunea de funcționare, sunt multe subcapitole unde cifrele arată dezastruos. Mai ales la subvențiile de la bugetul de stat: deși definitiv erau prevăzute subvenții de 208,8 milioane de lei, s-au încasat numai 71,6 milioane de lei. Și la „subvenții de la alte administrații”, din 34,2 milioane de lei s-au încasat doar 6,5 milioane.

Exemplificăm câteva subcapitole din cele două prevederi:

• Finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente cu destinație de locuință: prevăzuți 29,7 milioane de lei, încasați puțin peste 600.000 de lei;
• Alocări de sume din PNRR aferente componentei împrumuturi: prevăzuți 90,9 milioane de lei, încasați numai 10,8 milioane de lei;
• Finanțare susținere proiecte fonduri externe nerambursabile 2014 – 2020: prevăzuți 8,9 milioane de lei, „încasări” de -1,1 milioane de lei;
• Alocări de sume din sumele obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru finanțarea proiectelor de investiții: prevederi de 24,9 milioane de lei, încasări 0.

Nici pe finanțările europene nu se stă deloc bine. Pe Fondul European de Dezvoltare Regională 2014-2020, exercițiul financiar trecut, în loc să primească 1,8 milioane de lei, CJT a trebuit să treacă un minus de 10,6 milioane de lei. Pe Fondul European de Dezvoltare Regională 2021-2027, din 39 de milioane de lei, au fost încasați doar 11,8 milioane.

La cheltuielile cu investiții, se prezintă aceeași situație: în loc să investească 440 de milioane de lei, cât era prevăzut inițial, sau 469,4 milioane de lei, cât erau prevederile definitive, CJT a făcut plăți de 199,5 milioane de lei. Adică 45,3% sau 42,5%, în funcție de suma la care ne raportăm.

Pentru propriile proiecte, a plătit 26,2 milioane de lei, în loc de 56 de milioane. Altfel, pe capitole de investiții, câteva dintre cifre arată astfel:

• Învățământ: 137,5 milioane de lei prevăzuți, 63 de milioane plătiți;
• Sănătate: 24,8 milioane de lei prevăzuți, 10,9 milioane de lei plătiți;
• Cultură, recreere și religie: 50,7 milioane de lei prevăzuți, 15,2 milioane de lei plătiți;
• Asistență socială: 28 de milioane de lei prevăzuți, 11,9 milioane de lei plătiți.

Primele ar fi cifrele definitive din bugetul pe 2025. În majoritatea cazurilor, diferențele sunt date de finanțările din alte surse, prevăzute mult mai consistente. Ce-i drept, pentru multe dintre investiții au fost prevăzute bugetele întregi, în timp ce ele s-au desfășurat etapizat.

Ultimele tabele de pe partea de dezvoltare arată că subvențiile au fost mici decât erau prognozate definitiv: 2,2 în loc de 5,2 milioane de lei, sume valabile atât la venituri, cât și la cheltuieli.

Per total, în ceea ce privește creditele interne, a fost depășită valoarea prevăzută inițial (39,1 milioane de lei), dar nu s-a ajuns nici la jumătate din cea definitivă (120,9 milioane de lei), fiind făcute plăți efective de 49,3 milioane de lei.

Execuția bugetară a Consiliului Județean Timiș, anexa din proiectul de hotărâre care urmează să ajungă în plen, poate fi consultată AICI.

Știrea pe scurt:

Execuția bugetară a Consiliului Județean Timiș pe 2025 arată diferențe mari între plan și realizări, mai ales la capitolul dezvoltare.

Pe partea de funcționare, CJT a stat bine: a încasat 463,2 milioane de lei, peste estimările inițiale (107% realizare), și a cheltuit mai puțin decât prevăzuse, făcând economii importante, în special la cheltuielile de personal. În schimb, la dezvoltare situația este slabă: din venituri estimate la aproape 390 de milioane de lei au fost încasați doar 110,7 milioane (aproximativ 28%). Subvențiile de la bugetul de stat, fondurile PNRR și cele europene au fost mult sub așteptări. Și investițiile au fost reduse față de plan: în loc de aproape 470 de milioane de lei, s-au cheltuit circa 199,5 milioane (aproximativ 42%).

Per ansamblu, CJT a avut un an echilibrat la funcționare, dar cu realizări mult sub prognoze la capitolul investiții și dezvoltare.