Ce se întâmplă cu coaliția de guvernare

În contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, președintele a arătat că actuala configurație parlamentară obligă partidele prooccidentale și minoritățile naționale să colaboreze pentru a-și îndeplini obiectivele asumate. El a subliniat că, dincolo de disputele politice vizibile, există deja exemple de cooperare pe proiecte majore, precum aderarea la OCDE și implementarea PNRR.

Șeful statului a insistat că aceste procese au termene clare și presupun responsabilitate din partea actorilor politici. În acest sens, a evitat să valideze scenarii privind posibile rupturi în coaliție sau schimbări de guvernare, precizând că nu dorește să alimenteze speculațiile din spațiul public.

„Aceste partide, dincolo de tot zgomotul public, au colaborat foarte bine pentru OCDE, unde suntem la jalonul 24 din 25. Au colaborat destul de bine pe PNRR, mai au 5 luni pentru a absorbi banii ăștia. Deci cred că, dincolo de declarații politice, joc politic, chiar configurații politice, e important că există responsabilitate pentru obiective mari pe care România și le-a stabilit”, a declarat Nicușor Dan.

Întrebat despre posibilitatea de a cere demisia premierului Ilie Bolojan, șeful statului a respins ideea, refuzând să comenteze ipoteze politice.

„Nu cred că trebuie să facem aici o analiză pe toate scenariile posibile care s-au vehiculat în spațiul public. Ce pot eu să spun este că există responsabilitate și că eu voi media, discuta, astfel încât proiecte importante ale României să meargă mai departe”, a adăugat acesta.

Criza combustibililor: fără probleme de aprovizionare, dar cu riscuri pe preț

Referindu-se la situația combustibililor, președintele a explicat că România nu se află într-o criză de aprovizionare, datorită producției interne și capacităților de rafinare existente, care reduc dependența de importuri, și că România se află într-o poziție ceva mai bună decât alte țări europene.

În același timp, autoritățile analizează preventiv scenarii de criză, similare celor din sectorul energetic, pentru a fi pregătite în cazul unor eventuale perturbări pe piața petrolului. Aceste scenarii nu indică un risc imediat, ci reprezintă măsuri de anticipare.

Legat de prețuri, șeful statului a subliniat că evoluțiile sunt influențate de factori externi, inclusiv geopolitici, care nu pot fi controlați la nivel național. În funcție de aceste dinamici, pot apărea presiuni asupra prețurilor pe termen de câteva luni, însă autoritățile vor încerca să gestioneze impactul în limitele bugetare disponibile.

„Pe partea de prețuri, aici sunt mulți factori pe care noi nu îi putem controla în momentul de față. De exemplu, a început o oarecare tranzitare a Strâmtorii Ormuz. O să vedem în zilele următoare cât la sută din necesar, din lipsa acestui necesar, va fi suplinit prin această traversare parțială. În ipoteza în care lucrurile continuă în direcția asta, o să avem o presiune mare pe preț de, să zicem, două luni, trei luni de acum și o să vedem în ce măsură bugetul poate să compenseze așa cum a făcut-o zilele trecute”, a mai spus președintele.

Strâmtoarea Ormuz și implicarea României

În ceea ce privește situația din Strâmtoarea Ormuz, președintele a confirmat participarea României la o coaliție internațională aflată în faza de discuții tehnice. El a precizat că nu este vorba despre implicarea în conflict, ci despre scenarii care ar putea fi activate doar în condițiile unei încetări a focului.

„Pentru moment, a fost o discuție la nivelul miniștrilor Apărării, o discuție la nivelul miniștrilor de Externe. Continuă discuțiile tehnice. Ce este important este că acțiunile, pe care această coaliție le va face, nu le va face decât în situația unei încetări provizorii sau definitive a focului.

Deci nu e vorba de a ne angrena în conflictul existent. Suntem în etapa în care se fac diferite scenarii tehnice, în care fiecare dintre țări își asumă participarea cu diferite tipuri de echipamente sau de militari, dar nu este vorba, subliniez, de o intrare în conflict, ci doar de chestiuni tehnice”, a explicat Nicușor Dan.

Scrisoarea de la Trump

Nicușor Dan a confirmat primirea unei scrisori din partea președintelui american Donald Trump, transmisă ca răspuns la invitațiile adresate pentru participarea la Summitul B9. Documentul a avut un caracter diplomatic și a inclus mulțumiri pentru colaborarea bilaterală, inclusiv în domeniul militar și al prezenței forțelor americane în România. Invitația a fost transmisă către secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care rămâne de văzut dacă va onora invitația.

În ceea ce privește Summitul B9, Nicușor Dan a precizat că se așteaptă participarea liderilor din statele care fac parte din Formatul B9 și a unor reprezentanți ai țărilor nordice, însă fără a confirma prezența vreunui șef de stat.

Ancheta DIICOT și cazul fotografiilor din campanie

În legătură cu dosarul privind fotografiile apărute cu acesta în campania electorală, președintele a declarat că a depus plângere la DIICOT imediat după apariția acestora în spațiul public. Ancheta este în desfășurare. El a mai confirmat că nu a fost audiat până în acest moment, dar a precizat că se va prezenta dacă va fi chemat de anchetatori.

„Sunt două lucruri clare. Unu – eu am făcut plângerea la DIICOT a doua zi după ce elementele astea au apărut în spațiul public. Și doi – da, în campania electorală am lucrat cu mai multe echipe, care, în fine, au fost subcontractate de alte firme cu care am lucrat, și, da, e o certitudine că, în ancheta DIICOT, două dintre aceste persoane au fost și în fotografiile de care vorbim.

Mai departe, este treaba procurorilor; e foarte bine că au ajuns până aici; cât mai curând să răspundă la întrebarea esențială: cine i-a plătit pe oamenii ăștia”, a transmis șeful statului.

Contractele cu Pfizer

Președintele Nicușor Dan a reafirmat necesitatea unei transparențe totale în privința contractelor de achiziție a vaccinurilor anti-COVID și a deciziilor care au fost luate în trecut de autorități. El a atras atenția asupra modului în care aceste informații sunt prezentate în spațiul public și asupra riscului de a amesteca faptele verificabile cu opiniile, ceea ce poate crea confuzii în rândul cetățenilor.

Contextul acestor declarații este legat de o decizie recentă a unui tribunal din Bruxelles prin care România a fost obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către compania Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care statul le-a comandat, dar nu le-a mai preluat și plătit în perioada pandemiei. Tribunalul a considerat că statul român trebuie să achite suma prevăzută în contract, chiar dacă o parte din doze nu au fost utilizate efectiv.

Decizia nu este definitivă, dar obligă statul să suporte plata în primă instanță.

Președintele a subliniat că transparența asupra documentelor și asupra modului în care au fost negociate și semnate contractele este esențială pentru înțelegerea situației și pentru evitarea interpretărilor greșite în spațiul public. El a atras atenția că amestecarea opiniilor cu faptele verificabile poate afecta percepția publică și poate crea confuzie în rândul cetățenilor.

„Vedem niște trusturi media care aruncă responsabilitatea pe un politician. Vedem alte trusturi media care aruncă responsabilitatea pe alt politician. Și nu vedem, din păcate, o împărțire între realitatea pe care o vedem, obiectivarea șirului de elemente obiective, contracte, cine a semnat, la ce s-a angajat și opinia fiecăruia dintre trusturile de presă.

Și, din păcate, ăsta este un mod de lucru al media. Și dacă perpetuăm acest mod de lucru, dacă un român obișnuit se uită și zice: «Uite, ăia zic așa, ăia zic așa», tot timpul, tot timpul, tot timpul, fără să existe o referință, atunci de ce românul ăsta obișnuit n-ar crede că eu mi-am cumpărat teza de doctorat, că am semnat un ordin să trimitem 300.000 de români în Ucraina”, a explicat acesta.

Întrebat dacă România este pregătită să plătească suma de 600 de milioane de euro, Nicușor Dan a spus că vor avea loc negocieri, iar suma plătită ar putea să fie transformată în alte produse medicale.