Potrivit rânduielilor Bisericii Ortodoxe, acest interval este marcat de reguli stricte de alimentație și disciplină spirituală. Primele zile ale postului – luni și marți din prima săptămână – sunt dedicate ajunării, credincioșii fiind îndemnați să consume doar pâine și apă, spre seară. Aceeași rigoare se păstrează și în mare parte din Săptămâna Patimilor.

În restul perioadei, mai ales în mediul monahal, postul presupune o singură masă pe zi, consumată seara, formată din alimente simple, fără produse de origine animală. În weekend, regimul devine mai permisiv, fiind acceptate preparatele gătite cu untdelemn și, în cantități reduse, vinul. O excepție importantă o reprezintă Duminica Floriilor, când este permis consumul de pește.

Anul acesta, contextul liturgic aduce o particularitate: deoarece Paștele cade mai devreme, și Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va avea o durată mai mare, de 21 de zile.

Dincolo de restricțiile alimentare, teologia ortodoxă subliniază că postul este, în esență, o practică de purificare interioară. El nu înseamnă doar abstinență, ci o luptă împotriva patimilor și o apropiere de Dumnezeu prin rugăciune și introspecție. În același timp, schimbarea regimului alimentar și renunțarea la vicii pot avea efecte benefice asupra sănătății fizice.

Dimensiunea socială a postului este la fel de importantă. Prin fapte bune și sprijinirea celor aflați în nevoie, această perioadă devine un exercițiu de solidaritate și responsabilitate comunitară. Patriarhul Daniel subliniază că „în vindecarea bolnavilor contează foarte mult și credința comunității”.

Reflectând asupra învățăturilor din Evanghelie, Patriarhul României evidențiază, potrivit basilica.ro, trei direcții esențiale pentru credincioși în această perioadă: iertarea aproapelui, postul sincer – fără ostentație – și detașarea de bunurile materiale. Mesajul rămâne unul profund: „Unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră”, un îndemn la regăsirea valorilor spirituale autentice.

În ceea ce privește controversa privind permiterea sau nu a consumului de fructe de mare în Postul Paștelui, Arhimandritul Mihail Daniliuc a explicat pentru Doxologia.ro că „spune o tradiție că într-un post călugării din Sfântul Munte Athos nu mai aveau ce mânca și atunci Maica Domnului li s-a arătat, îngăduindu-le să consume fructe de mare. Așadar, dezlegarea s-a făcut doar într-o situație limită, nu pentru toate posturile.”

Potrivit acestuia, termenul de „fructe de mare” se folosește în vocabularul culinar de puţină vreme.

„În unele părți ale lumii sunt numite «roadele mării», o denumire care cred că se apropie foarte bine de adevăr. Vasăzică fructele de mare nu reprezintă alimente vegetale, ci anumite specii de crustacee, moluște – deci animale marine ori de apă dulce, folosite în alimentație.

Crustaceele au corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă (creveţi, crabi, langustine, homari), iar moluştele au corpul moale, închis adesea într-o cochilie (scoici, midii, stridii). Tot în categoria moluștelor se includ aşa-numitele cefalopode (calmari, sepii, caracatiţe).

Potrivit specialiștilor în alimentație, carnea de crustacee conţine niveluri proteice ridicate, cuprinse între 17g%- 21,5g%, asemănător cu peștele (crap 18,9%, macrou 22%). Pe lângă concentraţia ridicată de omega-3 – însemnând aproximativ 85% din grăsimile totale –, apar concentraţii mari de colesterol. Creveţii conţin cea mai ridicată cantitate de colesterol repartizată la 100g ingerate, peste 150mg, urmaţi de homari, cu circa 95mg. Pentru comparație, un ou de găină având 60 grame conţine la fel de mult colesterol ca 100 grame de homar.

Nutriționiștii precizează că «fructele de mare» au un conţinut energetic ce variază între 89 cal – 105cal/100gr. Aceeași cantitate de piept de pui la grătar conține 99 calorii”, a spus Arhimandritul Mihail Daniliuc pentru sursa citată.

Reprezentantul Bisericii Ortodoxe mai afirmă că oricine a mers la Sfântul Munte Athos a observat că în posturi se face dezlegare la icre sau fructe de mare doar sâmbăta ori duminica și în sărbători, însă numai după privegheri de toată noaptea și după ce, în prealabil, de luni până vineri inclusiv, monahii nu s-au hrănit decât cu fructe și legume, uscate sau cel mult fierte, fără untdelemn.

„Vă las pe fiecare să vă răspundeți: este bine să consumăm carne de animale marine în post? Eu unul consider potrivită reîntoarcerea la postul tradițional românesc, fără importuri de obiceiuri culinare străine de credința ori simțirea noastră. Întâi de toate, să nu uităm că în post trebuie să experimentăm o altfel de foame: cea după Dumnezeu”, a concluzionat Arhimandritul Mihail Daniliuc pentru Doxologia.ro.