Consilierii locali au aprobat, în cea mai recentă ședință, un studiu de prefezabilitate privind construirea unui port de agrement în capitala Banatului. Documentația a fost donată de Prefcon SRL, o firmă de proiectare specializată în construcții hidrotehnice.

De ce este nevoie de un port în Timișoara? Explică specialiștii în studiul proaspăt întocmit.

„Pe canalul Bega, de la granița cu Serbia și până la Timișoara nu este amenajată nicio construcție având rolul de port”, se arată în documentație.

Deocamdată, pe Bega circula doar mici ambarcațiuni și vaporașele STPT pentru transport public și transport de agrement. Canalul este parțial colmatat și nici nu poate fi folosit pentru traficul comercial. Momentan, pentru că după ce vor fi finalizate lucrările de dragare și ecologizare ar putea fi folosit, iar specialiștii spun că este necesară construirea unui port.

Mai mult decât atât, ei motivează că în Timișoara sunt înregistrate peste 400 de ambarcațiuni, iar în întreg Banatul sunt peste 2.000 de posesori de certificate internaționale de conducător de ambarcațiune de agrement.

Navele vor putea acosta în portul Timișoara pe termen scurt, pentru vizite ale pasagerilor în Timișoara, dar vor putea fi lăsate și pe termen lung. Vor fi amenajate instalații de andocare, o stație de carburanți, grupuri sanitare și spații comerciale pentru turiști, dar și o zonă de reparații și întreținere.

Portul va fi amenajat pe un teren de aproape 3 hectare deținut de primărie, undeva pe „malul stâng al canalului Bega, pe partea de vest a Timișoarei, la km 110. (…) Zona face parte din PUZ Timișoara și este dedicată în mod special portului Timișoarei o zonă industrială”. Portul și anexele acoperă 2,88 ha, mai scrie în documentație.

De la studiu la prefezabilitate e cale lungă

Investiția este estimată la 8,6 milioane de lei cu TVA, echivalentul a 1,78 milioane de euro. Deocamdată vorbim doar despre un studiu de prefezabilitate, care să arate dacă investiția este necesară. Până când Timișoara va avea însă din nou port vor mai fi aleși mulți primari în capitala Banatului, care vor trebui să reactualizeze documentațiile lăsate prin sertarele birourilor din primărie.

Bega izvorăşte din Munţii Poiana Ruscăi și are 44,5 km pe teritoriul României, 74 pe teritoriul Serbiei, fiind parte din coridorul de transport pan-european Rhin-Main-Dunăre. Povestea din Timișoara începe în 1728, când contele de Mercy dispune săparea unui canal navigabil care să contribuie la asanarea zonei mlăștinoase din jurul Timişoarei. Bega are 10,60 km în profil transversal pe teritoriul Timișoarei, iar lățimea canalului la oglinda apei este de 30-45 m și 15-20 m la nivelul fundului apei.

Portul Timișoara este atestat de la 1860, în cartierul Iosefin, pe malul stâng, între Podul Muncii și Pasarela Gelu. Primele curse de pasageri se fac prin 1869, iar cantitatea de marfă transportată anual pe Bega era una impresionantă. În 1967 a fost oprit atât transportul de mărfuri, cât și cel de pasageri. Cel de pasageri a fost reluat în urmă cu aproape doi ani, cu șapte vaporașe construite de la zero la Galați, pentru care primăria a plătit 2 milioane de euro.

Aflați povestea Begăi AICI!

Articole pe aceeași temă:

Atunci cand Bega traia! Pe vremuri se ajungea la Viena cu vaporul pe Bega