Plopii energetici au o creștere rapidă și pot capta cantități mari de dioxid de carbon, contribuind astfel la reducerea poluării atmosferice. Sistemul lor radicular stabilizează solul și ajută la recuperarea zonelor afectate de eroziune sau de utilizare intensivă, iar plantațiile funcționează ca un filtru natural ce sprijină refacerea biodiversității și îmbunătățirea calității apei.

Proiectul are și o componentă energetică. Biomasa obținută din acești arbori poate fi folosită ca alternativă regenerabilă, ceea ce reduce presiunea asuprea pădurilor naturale. Cultura are un ciclu scurt de regenerare și poate fi exploatată repetat fără replantare, fiind considerată o soluție eficientă pe termen lung.

„Prin această inițiativă, demonstrăm că soluțiile moderne pentru mediu pot fi și eficiente din punct de vedere economic. Pădurea de plopi energetici reprezintă un model de bună practică în utilizarea inteligentă a terenurilor și în promovarea energiei curate”, a declarat Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT.

Plantarea urmează să înceapă în perioada următoare, iar zona va intra într-un proces accelerat de regenerare.

Inițiativa face parte dintr-un program al universității, care prevede dezvoltarea unui „laborator viu forestier” și extinderea cercetărilor aplicate în domeniile biologiei, geografiei și chimiei în noua „Pădure UVT”.