„Domnia bunului plac a guberniei lui Titu Bojin, îmi este ruşine de tot”, comentează, semnând petiţia, scriitorul Daniel Vighi.
În comentariul său, criticul de artă Coriolan Babeţi propune, reparatoriu, două reguli: „1. ca un juriu de 33 de intelectuali timișoreni să judece in recurs activitatea dlui director Marcel Tolcea.
2. pe viitor nici o comisie ultracarpatină – montată la București să nu mai judece cultura din teritorii ciscarpatine decât după ce fac proba că și-au făcut curat acasă că au intrat curați în muncile de primăvară”.
Iniţiată de Camil Mihăescu şi Alexandru Nicolin (pe www.petitioeonline.ro), petiţia a strâns, în două zile, peste 200 de semnături, iar numărul acestora creşte.
„În data de 17 aprilie 2013 directorul Muzeului de Artă din Timișoara, dl Marcel Tolcea, a fost demis de o comisie de evaluare formată din Cătălin Bălescu (București, rectorul Universității Naționale de Artă), Ruxandra Demetrescu (critic de artă, București), Adrian Negoiță (studii în drept și administrație, consilier județean, Timișoara), Miodrag Milin (istoric, Timișoara) şi David Carol (profesor la Facultatea de Arte și Design, Timișoara). Comisia a acordat nota 5,89 pentru activitatea managerială pe anul 2012 care cuprinde 22 de expoziții ale unor artiști români si străini, dintre care 15 au fost realizate fără a se cheltui bani publici. (…) Deoarece cel puţin doi dintre membrii comisiei nu au activităţi profesionale care să recomande sau să justifice includerea lor în comisia de evaluare, iar activităţile muzeale din anul 2012 sunt în mod evident vizibile la nivel internaţional, protestăm în mod ferm faţă de decizia samavolnicaă a comisiei de evaluare. Subliniem, de asemenea, că aceasta decizie arbitrară subminează cultura meritocraţiei şi aduce grave prejudicii de imagine Muzeului de Artă din Timişoara”, se arată în petiţie.
Printre semnatari, se numără cunoscuţi oameni de cultură, cum sunt artiştii plastici Silviu Orăviţan, Alexandru Jakabhazi, Adriana Lucaciu, Tudor Vreme, Elisabeth Ochsenfeld, Gabriel Kelemen, scriitorii Daniel Vighi, Petru Ilieşu, Smaranda Vultur, Adriana Cârcu, Robert Şerban, Ciprian Vălcan, directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Coriolan Gârboni.
În completarea argumentelor petiţionarilor, muzeografa Marcela Oprescu adaugă, într-un comentariu: „adaug succint câteva lucruri realizate de specialiştii şi întreg colectivul Muzeului de Artă Timişoara în anul 2012 pe baza unei politici coerente şi consecvente de management (mă refer la cele care, pregătite prin activitatea din 2012, vor fi în atenţia publicului în anul 2013): îmbogăţirea patrimoniului muzeal prin achiziţii orientate cu precădere spre patrimoniul de artă bănăţeană al cărui exponent cultural suntem în oraşul Timişoara şi judeţul Timiş (Nicolae Popescu, Oskar Szuhanek Gallas Ferdinand Rubletzky Géza, Paul Neagu etc.); implementarea proiectului naţional ,,Simte arta” al cărui scop constă în îmbunătăţirea accesului persoanelor cu dizabilităţi în 5 muzee din România între care şi Muzeul de Artă Timişoara, proiect în cadrul căruia vor fi introduse în muzeu reproduceri după opere de artă pe care nevăzătorii să le poată atinge (3D lemn, basoreliefuri pictate), covoare tactile, lize electrice, interpreţi mimico-gestuali, ghiduri audio, ateliere pentru copii; pregătirea viitoarei expoziţii permanente de pictură şi sculptură românească modernă a cărei deschidere a fost programată în trimestrul al doilea 2013”.
Alte comentarii sunt mult mai dure. „Ruşine membrilor comisiei!! S-au descalificat, batjocorind un băiat ca Tolcea, care efectiv a sfinţit scaunul pe care l-a ocupat”, scrie Şişu Eugen.
Amintiri din comunism
Într-un amplu comentariu care îi însoţeşte semnătura pe lista petiţionarilor, criticul de artă Coriolan Babeţi scrie: „Cu o prestaţie excelentă în condiții de austeritate financiară, Dl prof univ. Marcel Tolcea a creat în municipiul Timișoara o rezervație de cultură, de bun gust, de civilitate occidentală în interiorul unei rezervații unice de arhitectură barocă din România care este Piața Unirii. Dintr-un mausoleu populat de fantasme ale trecutului cum încă mai e privit şi gândit muzeul în România Dl Tolcea a creat un laborator de produs și acumulat patrimoniu. (…) Dar impresia că fantasmele din Ancien regime ne-au vizitat la Timisoara ca să dea afară un om care trăieşte cu surâsul pe buze toate dificultățile pauperismului, inclusiv anatema lăsată de tribunalul volant al lui Nouveau regime, îmi evoc episoade de cosmar din biografia personală.
Dictatura comunistă ca si guvernele post 89 a avut mereu aceleași probleme cu Timişoara Aveti aici mărturia mea, personala. Au exportat în anii 80 un director care a facut praf şi pulbere Muzeul Banatului. Orașul nostru era atunci excepția, oraș rebel ,inobedient insubordonabil cum cred că este și acum. Mă întrebau frontal şi Suzana Gâdea şi Tamara Dobrin când mă prindeau pe culoarele Ministerului Culturii : Ce faceţi mă voi acolo la Timişoara ? Ce aveţi de gand? Iată ce am avut de gand! Decembrie 1989! Mai mult cuplul dictatorial ne-a exportat si un lup la stană : pe Eugen Florescu. În faţa a 100-200? de invitaţi secretarul cu propaganda vroind sa demonstreze ca ne cunoaste pe noi ”intelectualii” orașului a anunțat asistența ca subsemnatul CB va trebui sa imi caut un alt judet ca sa lucrez daca nu fac politica partidului.
Nu cumva i se propune dlui Tolcea un alt județ?”
Bojin: Nu am avut nicio legatura cu rezultatul examinarii domnului Tolcea
Citiți principiile noastre de moderare aici!