Consilierii locali au votat marți, 16 ianuarie, proiectul de hotărâre „privind mandatarea reprezentanților Municipiului Timișoara în Adunarea Generală a Acționarilor la Societatea de Transport Public Timișoara S.A. pentru aprobarea Planului de reorganizare și restructurare al societății”. Practic, doar o formalitate pentru aprobarea unei noi organigrame a societății, una rezultată în urma aplicării Legii 296/2023, cea pentru reducerea cheltuielilor bugetare.

Nu demult, la finalul lunii noiembrie, Consiliul de Administrație al STPT aprobase o nouă organigramă. Asta din cauză că, în vară, ANAF a agreat și un plan de restructurare care să permită plata datoriilor istorice ale societății. Acum, noua structură propusă face compromisuri pentru a se corela atât cu cererile ANAF-ului, cât și cu prevederile noii legi.

Aproape 200 de posturi desființate, dar posibil să nu fie nicio concediere

Astfel, potrivit documentației atașate proiectului de hotărâre, noua organigramă va avea cu 198 mai puțin posturi decât cea aflată în vigoare în prezent, scăderea fiind de la 1.441 la 1.243. Majoritatea posturilor desființate, însă, erau oricum vacante, doar 37 de persoane fiind în postura de a-și pierde locul de muncă. S-a făcut un calcul și pentru eventuala economie făcută în urma acestor posibile concedieri: 194.555 de lei (probabil pe lună). Totuși, chiar și pentru persoanele în cauză, potrivit legii, există soluții: ocuparea unui alt post liber asemănător, dacă acesta corespunde și studiilor terminate.

Luând în calcul și contractul colectiv de muncă aplicabil în perioada 2023 – 2025, estimarea făcută în raportul prezentat consilierilor locali ar fi de 181.685 de lei, „reprezentând salarii brute, negociate, fără sporuri, în condițiile în care personalul încadrat pe aceste posturi va accepta ocuparea altor posturi vacante altor posturi vacante, conform pregătirii profesionale, sau va accepta reconversia profesională”. Suma include și scăderile salariale pe care le vor înregistra șoferii care nu vor mai putea face ore suplimentare, lucru transmis de viceprimarul Ruben Lațcău încă de acum câteva luni.

Mai exact, ar urma să fie desființate două posturi de director executiv, două de consilier, unul de specialist în relații publice, trei de șef de secție, unul de auditor, două de șef de depou, patru de economist, șapte de referent, patru de inginer, nouă de conducător auto și două de asistent medical.

În orice caz, în prezent, dintre cele 1.441 de posturi cuprinse în organigramă, 1.082 ar fi ocupate, iar de luni bune se caută și personal de bord. Ar fi de nevoie de aproximativ 150 de șoferi și vatmani.

Discuții aprinse în consiliul local

Ajuns în fața consilierilor locali, proiectul a stârnit și câteva discuții. A început – și a și continuat tot ea, în cea mai mare parte – Roxana Iliescu (PRO România), cea care a avut câteva întrebări referitoare la documentele primite. Mai exact, trei: una legată de concedieri, una legată de economia estimată în urma restructurării și una legată de împărțirea posturilor în noua organigramă.

„Scriptic, vechea organigramă includea un număr de 1.441 de posturi, iar noua organigramă care se propune include, tot scriptic, un număr de 1.243 de posturi. Întrebarea mea este următoarea: dacă vor avea loc efectiv concedieri? Sau toți cei care sunt la momentul ăsta angajați ai acestei societăți – respectiv, din datele furnizate, un număr de 1.082 de salariați – își vor găsi, conform evident pregătirii pe care o au, o funcție corespondentă în noua organigramă? (…)

A doua întrebare pe care o am este referitoare la așa-zisa economie care se face odată cu aceasta restructurare. În urma desființării a unui număr de 37 de posturi s-ar face o economie de 181.685 de lei și aș vrea să ne explice cineva cum s-a ajuns la această sumă. (…) Iar ultima întrebare este referitoare la numărul de personal administrativ. Câte posturi sunt alocate pentru personalul pentru categoria TESA și operativ câți sunt alocați pentru personalul de bord și câți pentru personalul administrativ?”, a întrebat, mai exact, Roxana Iliescu.

Acesteia i-a răspuns directorul societății, Constantin Cocheci. Pe scurt, acesta a spus că vor fi „concedieri” doar dacă cei 37 de ocupanți de posturi desființate nu vor dori să își schimbe postul, iar datele privind împărțirea posturilor se regăsește detaliat într-o anexă. Ceva mai complicat a fost răspunsul privind suma economisită.

„După cum știți, este o lege adoptată de către Guvernul României. (…) Printre altele, cumulează mai multe departamente într-unul singur. (…) Această lege stabilește condițiile salariale ale șefului societății. În același timp, și angajații nu au voie să depășească 80% din salariul șefului societății. Cu alte cuvinte, ca să nu le mai lungim, mie mi se reduce cu 50% salariul și, automat, și celorlalți, inclusiv șoferilor. Aceștia nu mai au voie să facă ore suplimentare astfel încât să depășească calculul rezultat (80% din salariul șefului – n.r.). (…) Referitor la procent, este un calcul simplu. Pomeniți de acei 200.000 RON pe lună. Deci dacă este 4 milioane RON suma cheltuielile salariale, fără taxe la stat, asta înseamnă 5%. Deci răspunsul meu: la valoare netă, (economia făcută după noua organigramă – n.r.) este 5%”, a răspuns Cocheci.

Spre final, discuțiile s-au mai încins, intrând în ele, pe de o parte, Dan Diaconu (PNL) și, pe de altă parte, Răzvan Negrișanu și Paula Romocean (USR). Au urmat, astfel, câteva contre mai mult sau mai puțin relevante legate de subvenții, prețul biletelor și profitul societății, discuții care au tot avut loc și cu alte ocazii în ultimele luni. Pe subiect, de notat ar fi, poate, doar remarca lui Diaconu, că ANAF a propus ca până la finalul anului societatea să aibă doar 870 de angajați.