Spre deosebire de anii trecuți, urletele revoluționarilor nu s-au auzit așa de tare din Sala de consiliu a Primăriei Timișoara, dar au fost nelipsite. În vreme ce unii dintre ei au amintit de momentele din urmă cu 28 de ani, alții au cerut locuințe de la primarul Timișoarei, iar alții i-au adus ode edilului-șef, lăudând tramvaiele ca-n Viena care circulă pe străzile orașului.

A fost făcută publică și o listă cu unele dintre primele cereri făcute de timișoreni la Revoluția din 1989, care au fost adresate prim-ministrului de la acea vreme: Constantin Dăscălescu.

Ședința de consiliu local în memoria eroilor din decembrie 1989 a început cu intonarea Imnului României și a continuat cu un moment de reculegere pentru Regele Mihai I al României și un altul pentru cei căzuți pentru libertate în urmă cu 28 de ani.

Robu: Binele triumfă întotdeauna

Primarul Timișoarei a ținut un discurs, povestindu-le celor prezenți de momentele din copilărie, când a învățat o lecție pe care speră că o vor învăța și alții.

„Eu îmi aduc aminte, de copil, câteva momente care mă emoționează și acum. Tatăl meu, un om care a făcut pușcărie din politică, îmi spunea mereu, în discuțiile noastre, comunismul e împotriva naturii și nimic împotriva naturii nu poate să dăinuie. Mărturisesc că nu înțelegeam cum ar fi putut să se prăbușească acest sistem. Pe de altă parte, am avut o experiență acolo la sat, într-o vară, cu un cetățean pe care l-am rugat să mă ia în căruță. Am făcut un drum de circa 1 km cu căruța și i-am spus «Dar ce cai frumoși aveți!». Om simplu, țăran. Și omul mi-a răspuns «În permanență am avut cai frumoși de când s-a făcut colectivizarea am fost preocupat mereu să fiu pregătit că într-o bună zi tot o să ne primim pământul înapoi». Eu am fost șocat, erau deja zeci de ani de la impunerea comunismului, de când acești oameni au fost desproprietăriți. De aici trebuie să tragem învățăminte că niciodată nu trebuie să ne pierdem speranța și trebuie să fim pregătiți pentru normalitatea care trebuie să vină, dar ea nu vine tocmai singură. În istorie sunt destule momente de derapaj. La scară planetară însă, binele triumfă întotdeauna, dar e nevoie să și aibă partizani. E nevoie de curaj, e nevoie de înfruntarea răului și trebuie să avem grijă mereu să ne poziționăm împotriva răului, asumând și riscuri atunci când asta nu se poate decât cu riscuri. Curajul este însă esențial, aderarea la valorile fundamentale cristalizate drept valori ale binelui în lungul evoluției omenirii este o condiție primordială. Când credem în aceste valori sănătoase, ale binelui, atunci ne și alimentăm astfel încât să avem forța necesară să luptăm pentru ele. Trebuie să nu uităm niciodată de acei semeni ai noștri care și-au dat viața atunci, care au avut curajul să meargă în față când știau că îi așteaptă gloanțele și trebuie să îi prețuim pe cei ce au supraviețuit”, a povestit Robu.

Unul dintre liderii revoluționarilor din Timișoara a făcut publică lista Comitetului Cetățenesc al Democrației Timișorene, pe care se află 14 oameni, dar și câteva „puncte esențiale din lista cererilor cetățenilor, prezentate în 20 decembrie 1989 în sediul Consiliului Județean Timiș”. Printre ele: „transmiterea urgentă a demonstrației de la Timișoara și a cererilor cetățenilor pe posturile centrale de radio și tv române”, „demisia urgență în bloc a guvernului RS și a președintelui Ceaușescu”, „deschiderea necondiționată a granițelor și liberul acces al presei și surselor informaționale străine”, „alegeri libere și democratice” și altele.

Revoluționar: Nu există recompensă materială pentru eroii Revoluției din Timișoara

Nicolae Adam, reprezentant al Forumului Revoluției, i-a adus o adevărată odă primarului Timișoarei, lăudându-l pentru „tramvaiele ca-n Viena” și pentru malurile Begăi, care, în viziunea lui, arată ca-n Olanda”.

„Astăzi nu reprezint nicio asociație, îi reprezint pe frații mei, care sunt la Cimitirul Eroilor. Două persoane au murit în fața mea, dacă ei nu mureau, muream eu. Domnule primar, vreau să vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru noi. Sunteți primul primar care încercați să duceți Timișoara acolo unde îi e locul. Dacă domnul Lorin Fortuna nu era în 1989, revoluția de la balcon nu era! Eu am făcut parte din Garda de Operă, dosarul din Operă se află la mine în original, cu toate persoanele care au intrat în operă, când au intrat și au ieșit. Mulți poate că nu au ce să caute acolo. Avem tramvaie ca-n Viena, pe malul Begheului e ca în Olanda. Spun din suflet: vă mulțumesc mult de tot, domnule primar”, a spus Adam.

Ionel Barna este predecesorul lui Lorin Fortuna în Asociația Victoria și susține că a reușit să unească trei asociații de revoluționari, respectând una dintre dorințele lui Fortuna.

Tudorin Burlacu, un alt revoluționar, a ținut să precizeze că va discuta „cu toate partidele, ca parteneri”, moment în care din sală i s-a spus să-i lase și pe alții să vorbească. Supărați, o parte dintre cei prezenți la ședință au ieșit pe holul primăriei și s-au certat ca la ușa cortului.

„Romică Luptătoru’”, așa cum s-a prezentat alt revoluționar, l-a rugat pe primarul Nicolae Robu să-i dea și lui o locuință socială.

„Ciuhandu a dat vreo 800 de case la țigani și lui Romică Luptătoru’ nu i-a dat niciuna. Eu dorm sub cerul liber, aș dori ca până la sfârșitul lui decembrie să rezolvăm”, a spus acesta, după care a precizat că-l invită pe primarul Timișoarei să-i viziteze baraca în care doarme.

Locuință a cerut și o femeie care reprezintă o altă asociație de revoluționari. Ea a ținut să precizeze că a ieșit în stradă pentru toți românii și că a ajuns în instanță pentru locuință, dar nu s-a dus nimeni s-o apare.

În timp ce unii au cerut locuințe, alții și-au amintit de momentele de acum 28 de ani și au mărturisit că au ieșit în stradă mânați de trei sentimente: furie, ură și dragoste.

Ședința s-a încheiat fără prea multe discuții, însă nu înainte ca un revoluționar să spună că „nu există recompensă materială pentru eroii Revoluției din Timișoara”.

„Noi nu suntem beneficiari de nu știu ce drepturi. Sunt mii de militari care își iau pensii de la 30 de milioane în sus, sunt oameni din fosta Securitate care se laudă că au dat jos comunismul”, a spus acesta.

Conform legii, unii revoluționarii primesc indemnizații lunare de 2.000 de lei, dar și împrumuturi preferențiale, precum și terenuri de 10.000 mp în extravilan și 500 mp în intravilan, pentru a-și face case cu 20.000 de euro, bani tot de la stat. Unii dintre ei nu plătesc taxe și impozite pe salariu, case și afaceri, primesc loc de veci cu titlu gratuit, dar au și gratuitate la călătoriile cu transportul public sau cu trenul.

Potrivit unui raport al Corpului de Control al Guvernului, făcut timp de patru ani, în perioada 2012-2016, 3.500 de persoane beneficiau legal de indemnizații și de facilități de la stat. Sumele făcute publice sunt 720 de milioane de euro indemnizații și pensii, 20 de milioane de euro călătorii cu trenul și 10 milioane de euro pentru alte beneficii. Este un prim document care arată impactul financiar generat de Legea Recunoștinței 341/2004.