Cu toții știm că apa uzată din canalizarea Timișoarei este curățată înainte de deversarea în Bega. După ce sunt îndepărtate tot felul de mizerii aruncate de timișoreni în canalizare, după ce se separă nisipul și grăsimile urmează cea mai importantă etapă a epurării – treapta biologică, unde sunt eliminați compușii organici, cei cu fosfor și azot. Rămân apoi apa curată și nămolul, acesta din urmă fiind un produs secundar al epurării. În momentul de față, cei de la Aquatim adună nămolul, iar apoi în deshidratează. Zilnic scot cam 70 de tone de nămol din tot acest proces desfășurat la stația de epurare a apelor uzate din Timișoara.

Specialiștii de la Aquatim au găsit însă o variantă pentru a valorifica acest produs secundar al stației de epurare. Nămolul va fi valorificat energetic, printr-un proiect care va fi implementat cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Estimările arată că ar fi nevoie de 10 milioane de euro pentru o stație de tratare a nămolului, aceasta urmând să fie amplasată chiar în incinta stației de epurare.

„În general, nămolurile provenite de la stațiile de epurare sunt fie valorificate în agricultură, fie valorificate energetic. Valorificarea în agricultură a nămolului provenit de la stațiile de epurare este cea mai ieftină metodă de valorificare. Există însă o reținere din partea fermierilor pentru folosirea acestuia în agricultură, iar compoziția nămolului reprezintă unele depășiri ale limitelor impuse pentru acest uz, această metodă de valorificare nefiind general aplicabilă”, ne-au declarat reprezentanții societății de apă și canal.

Aquatim: Stația de tratare a nămolului nu va polua

Cea de-a doua metodă înseamnă valorificarea energetică și are un avantaj deosebit: reducerea costurilor de prelucrare și de tratare. Toate orașele mari din Uniunea Europeană apelează la această metodă.

„Nămolurile provenite din stațiile de epurare au o putere calorifică apropiată de cea a cărbunelui brun. Soluția aleasă pentru viitoarea instalație de valorificare a nămolului din cadrul proiectului este o combinare a procedeelor de uscare → peletizare → combustie, care va oferi autonomia termică necesară pentru uscarea nămolului, prin utilizarea energiei produsă de arderea acestuia, nefiind necesar un aport de alt combustibil sau un aport de energie termică. Întregul proces tehnologic de uscare și peletizare se va desfășura într-un circuit închis, complet automatizat și controlat în vederea respectării tuturor normelor de securitate și mediu, românești și europene”, ne-au explicat cei de la Aquatim.

Oficialii societății de apă și canal dau asigurări că stația de tratare a nămolului nu va polua deloc Timișoara.

„Procedura este una de uscare avansată a nămolului, se transformă totul în cenușă, iar gazele care rezultă vor fi tratate corespunzător pentru a respecta toate normativele de mediu”, ne-a declarat Ilie Vlaicu, directorul Aquatim.

Tot sistemul cuprinde o instalație automată de purificare, unde sunt reținute toate noxele și particulele fine, dar și un analizator automat de gaze. Care sunt totuși avantajele unei astfel de instalații de valorificare a nămolului? Zero emisii, costuri reduse privind gestionarea nămolurilor, se obține un produs uscat perfect omogen, de înaltă densitate, compact, rezistent, ușor de transportat, ideal pentru utilizare ca materie primă secundară, susțin specialiștii Aquatim.

În momentul actual, societatea de apă și canal se află la al treilea proiect major de investiții din fonduri europene. A mai atras 45 milioane de euro de la UE, în 2011, dar și 118 milioane de euro în 2016. Cel mai nou proiect, care cuprinde și această stație de tratare a nămolului, a fost estimat la 180 milioane de euro, fonduri asigurate prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. Toți banii vor fi investiți în infrastructura de apă și canalizare din întreg județul Timiș: se vor face 20 de stații noi de epurare pentru potabilizarea apei, vor fi modernizate nouă stații de tratare, vor fi amenajați 97 de kilometri de conducte noi de apă și reabilitați alți 87, vor fi amenajate 12 stații noi de epurare a apei uzate, vor fi realizați 300 de kilometri de conducte noi de canalizare și vor fi reabilitați alți 35 de kilometri din rețelele existente.

Acest material a apărut și în săptămânalul AGENDA