Finanțarea vine printr-un acord încheiat între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, și nu prin PNRR așa cum s-a vehiculat anterior.

Acordul-cadru a fost semnat de ministrul Finanțelor, la doi ani de la transmiterea scrisorii de intenție privind acordarea creditării pentru cofinanțarea unor noi investiții în infrastructura culturală.

Acordul are o valoare de 216 milioane de euro, iar banii vor fi folosiți pentru opt obiective de investiții.

Este vorba despre reabilitarea de monumente istorice, care vizează, cu precădere, restaurarea în profunzime a următoarelor obiective de anvergură:

• Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (care va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat și restaurat în România, cu o suprafață totală de 32.000 mp);
• Teatrul Naţional şi Opera Română – Cluj-Napoca; Vila „Florica” de la Ștefănești – județul Argeș, dată în folosința Muzeului Național „Brătianu” în 2020;
• Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni – jud. Suceava;
• Vila „Ion I.C. Brătianu” din București, sediu al Serviciului Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României și Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989, Timișoara.

În proiect mai este inclusă și reabilitarea și construirea de clădiri cu destinație culturală, ce vizează: reabilitarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova și construirea unei noi săli de concerte în Iași destinată Operei Naționale Române Iași.

Proiectul Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 a fost demarat încă din anul 2012, la inițiativa deputatului Ben Oni Ardelean (PNL). Acum, obiectivul are parte de 16 milioane de euro din împrumutul luat de la BDCE.

Deocamdată se lucrează la proiectarea lui în clădirea fostei garnizoane, iar procedura ar trebui să fie finalizată până în luna septembrie.

Documentația este pregătită de societatea Popp & Asociații, cu subcontractanții Pipe Design și Vego Concept Engineering, iar valoarea contractului este de 1,14 milioane de euro cu tot cu TVA.

Tema muzeului va fi centrată pe evenimentele Revoluției din decembrie 1989, începută la Timișoara în data de 16 decembrie și, în acest context, se va avea în vedere prezentarea atât clasică, dar și virtuală a acelor momente dramatice, de importanță istorică deosebită pentru România.

Muzeul va adăposti obiecte și documente, aducând totodată în fața vizitatorului, prin intermediul realității virtuale, principalele etape ale evenimentului, așa cum acesta s-a desfășurat în întreaga țară.

Proiectul va fi implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului.

Pe aceeași temă:

Proiectul Muzeului Revoluției de la Timișoara a trecut de votul Senatului

Un pas înainte pentru Muzeul Revoluției de la Timișoara. Proiectul pentru recunoașterea instituției va fi depus în Parlament