Doi arheologi timișoreni de la Muzeul Național al Banatului pleacă sâmbătă în ceea ce va fi probabil aventura vieții lor. Vor fi timp de două săptămâni pe drum cu mașina pentru a ajunge în fosta republică sovietică Kârgâzstan. Aici ei vor face cercetări pentru a descoperi o posibilă rută de legătură comercială dinspre Europa și Asia, care ar fi funcționat înainte cu două mii de ani înaintea celebrului drum al mătăsii. Specialiștii timișoreni își propun să închege legături de colaborare cu colegii lor de acolo pentru continuarea colaborării. Sunt 15.000 de kilometri, dus întors, care vor fi parcurși cu un autoturism de teren, alături de alți doi colegi din Germania, plecați cu un al doilea autoturism, dar în cadrul aceleiași misiuni.

„Este ceva inedit, finanțarea deplasării este susținută de această dată de partea românească, de Consiliul Județean Timiș, spre deosebire de cercetările de la Corneși, unde finanțarea provine din Germania”, ne-a declarat Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului.

Deplasarea, una deloc ușoară, oferă perspective noi pentru arheologii români.

„A venit momentul ca școală românească de arheologie să facă o asemenea cercetare în Asia Centrală. Odată finalizată această acțiune de specialitate vom putea avea rezultate solide și să putem participa la diferite conferințe. Avem oameni capabili. Este o zonă de cercetare nouă, e o zonă care a fost evitată probabil din cauza infrastructurii proaste. Este o extrem de interesantă, una în care conviețuiesc împreună șapte naționalități în armonie totală. Deci seamănă foarte mult cu Banatul”, a declarat Andrei Bălărie, unul dintre cei doi români din componența delegației.

Cea care va putea să le ofere colegilor toată experiența necesară pentru a duce expediția la bun sfârșit, unul dintre cei doi specialiști germani, Gezine, este o veterană a deplasărilor în republica ex-sovietică. „Este o țară absolut extraordinară, cu peisaje la fel”, spune aceasta.

Valoarea totală a expediției este una importantă, este vorba de 90.000 de lei, dacă drumul durează două săptămâni dus, două săptămâni, cercetarea va dura efectiv o lună, perioadă în care cei patru componenți vor cerceta Kârgâzstanul și istoria acestei zone. Deplasarea se va realiza u două autoturisme de teren, un Isuzu și un Nissan, ambele de teren, de o vârstă respectabilă, alese special pentru a nu avea prea multă electronică, mecanica fiind mai ușor de reparat în cazul apariției unor probleme. Vehiculele au fost modificate, ele vor deveni și dormitor pentru componenții misiunii.

„Fiecare specialist are ceva de făcut acolo. Vom încerca să vedem ce fel de comerț se făcea acum câteva mii de ani între Asia și Europa. În acea zonă au fost descoperite monede care se aflau nejustificat acolo, provenind din zone extrem de îndepărtate. Noi am reușit să cercetăm și literatura de specialitate din anii 50, realizată de arheologii ruși. Iar acele texte spun exact asta: că pe acea rută se făcea comerț între cele două continente, cu mult înainte de drumul mătăsii. Iar de aici apar resurse interesante de cercetat”, a mai spus Andrei.

Legături cu românii din acea parte a lumii

O altă componentă a misiunii timișorenilor se referă la realizarea de legături cu o serie de comunități din acea zonă. Da, aici există români, în Kazakhstan și Kârgâzstan, sunt români care au fost deportați în anii comunismului și care au rămas în zonă înființând localități din această parte a lumii. Deja au fost realizate contacte preliminare cu o asociație a românilor din Kazakhstan. Se pare că în cele două republici ar exista nu mai puțin de 50.000 de membri ai comunității. Din păcate, mare parte a urmașilor românilor deportați nu mai cunosc limba sau obiceiurile, fiind asimilați. Totuși, casele construite în localitățile respective păstrează tradiția arhitecturală din România. Astfel de comunități sunt învecinate cu sate nemțești, la fel fiind vorba de persoane deportate și rămase ulterior acolo.