„Am avut astăzi (n.r. marţi) o întâlnire cu companiile şi cu asociațiile din Timişoara pe tema învăţământului profesional dual. Am dorit să aflu experienţa lor, să le văd problemele, să rezolv ce se poate şi ce nu se poate acum, să rezolvăm ulterior”, a declarat Adrian Curaj, după întâlnirea organizată de Universitatea de Vest Timişoara.

După discuţiile avute, ministrul a recunoscut că drumul până la aplicarea la un nivel mulţumitor al acestui sistem modern de învăţământ profesional mai este mult de lucrat, iar ministerul pe care îl conduce nu poate face singur totul.

„Ministerul e un facilitator, am înţeles că s-ar dori mai multă dinamică a lucrurilor, adaptarea planurilor curiculare. Totuşi, experienţele bune obţinute deja ar trebui cunoscute. Poveştile de succes voi încerca să le diseminez, acestea sunt cele ce inspiră familia şi copiii. Pe 16 mai ministerul va propune în consultare publică modul de desfăşurare a învăţământului după clasa a opta. Acum nu sunt coerente opţiunile unui elev. După ce termină clasa a 11-a, nu ştiu ce face cu absolvirea unei şcoli profesionale. Pe partea de şcoală profesională, până în clasa a 9-a şi a 10-a e bine reglementată, după clasa 11 nu se ştie. Companiile aşteaptă oameni calificaţi, există o mare lipsă de oameni calificaţi, de maiştri. Noi avem cinci studii de caz din alte ţări, unde acest sistem funcţionează cu succes: Germania, Austria, Franţa, Olanda şi Elveţia. Pe tema lor vom încerca nişte discuţii”, a continuat Curaj.

Pentru oficialul de la Ministerul Educaţiei Naţionale în acest moment nu există destule şcoli în sistem dual, dar Timişul, alături de Braşov sau Sibiu au o experienţă bună. Sistemul necesită dinamizare, spune Curaj, nu este normal ca la un liceu profesional să se aştepte un an şi jumătate pentru adoptarea unei noi curricule, una întocmită cu firmele care sunt promotoarele sistemului. Este drept, este greu de rezolvat problema curriculei, respectiv adoptarea celor din ţările cu experienţă din domeniu, aceasta pentru că în România învăţământul este obligatoriu până în clasa a zecea, deci este necesară o curriculă comună.

Într-un exerciţiu de sinceritate, ministrul Adrian Curaj a admis că este adeptul unei şcoli profesionale, dar că nu crede că şi-ar ghida copilul spre un asemenea sistem de învăţământ, aceasta din lipsa unor informaţii legate de vitorul existent în momentul absolvirii.

„Mi-aş ghida copilul spre o şcoală profesională, dar nu am informaţiile care îmi trebuie să consiliez copilul. Am pornit de la ideea că eu nu am în acest moment ce îmi trebuie ca să pot sa-l consiliez în decizie. Dacă aş avea acest lucru, şi asta încercăm să facem, vreau să am imaginea clară cum pot să îl consiliez, da. Deci, astăzi nu aş spune da, pentru că acum nu am baza să spun da, dar mi-aş dori ca mâine să pot spune da, pentru că vom pregăti un spaţiu potrivit informării părintelui ca să ajute copilul să ia o decizie foarte bună împreună cu şcoala”, a încheiat Curaj.