Toţi aceşti specialişti ar putea chiar să rămână fără locuri de muncă, dacă proiectul este adoptat, spune Tatiana Neamţu, traducător timişorean.
Aproape 37.000 de traducători și 51 de interpreţi autorizaţi din întreaga țară riscă să rămână fără loc de muncă sau să-şi diminueze semnificativ activitatea din cauza Proiectului de Lege cu privire la Traducătorii şi Interpreţii Judiciari, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi publicat pe site-ul-ul ministerului în 15 ianuarie, fără consultarea asociaţiilor şi a reprezentanţilor traducătorilor şi fără niciun studiu prealabil asupra impactului social şi economic al deciziei.
Realizat fără implicarea directă a profesioniştilor, traducători şi interpreţi, proiectul de lege nu doar că pune în pericol funcţionarea în acest domeniu a multora dintre aceştia, însă va genera costuri mai mari pentru populaţie pentru plata unei traduceri. Proiectul de lege prevede ca fiind obligatorie trecerea printr-un birou notarial sau prin instituţiile juridice ale statului, în cazul în care o societate comercială sau persoană fizică are nevoie de o traducere cu caracter oficial (acte de studii, acte de stare civilă, acte de societate etc), fără a se mai putea adresa direct unuia dintre cei aproape 37.000 de traducători autorizaţi din România.
Proiectul este menit să înlocuiască Legea 178/1997, care reglementează în prezent activitatea celor aproape 37.000 de traducători şi interpreţi autorizaţi. Cu toate că în expunerea de motive Ministerul Justiţiei îşi propune să asigure independenţa acestei categorii profesionale, articolele pe care proiectul de lege le conţine limitează activitatea traducătorilor şi interpreţilor, prin impunerea obligaţiei în sarcina acestei categorii de a lucra exclusiv cu organismele judiciare, precum şi cu cele conexe sistemului judiciar, adică notari, avocaţi, executori judecătoreşti, limitându-le astfel accesul direct la propria clientelă, persoane fizice sau persoane juridice.
Prin urmare , nicio persoană interesată de pe piaţa liberă nu va mai putea apela direct la serviciile unui traducător autorizat.
Mai mult, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, redenumiţi în proiectul de act normativ „traducători şi interpreţi judiciari” vor fi nevoiți să-şi înfiinţeze birouri individuale sau societăţi profesionale — cu toate costurile aferente – iar toţi cei care în prezent sunt, fie angajaţi, fie lucrează ca microîntreprinderi, au un termen de graţie de maximum 3 ani pentru a-şi modifica forma de exercitare a profesiei, dacă doresc să activeze în continuare în acest domeniu. În plus, proiectul de lege prevede interdicţia ca traducătorul şi interpretul judiciar să desfăşoare alte servicii decât cele prevăzute de lege în cadrul biroului individual sau al societăţii profesionale de traducere şi interpretare judiciară.
Pe de altă parte, crearea Uniunii Naţionale a Traducătorilor şi Interpreţilor Judiciari din România, o altă noutate cu rol de a reglementa şi evalua serviciile oferite de către această categorie profesională, aduce cu sine nenumărate costuri suplimentare, respectiv cotizaţii şi mai multe categorii de taxe, de la cotizaţia datorată uniunii, la diverse taxe plătite Ministerului Justiţiei, printre care o taxă fixă anuală pentru dotări cu mijloace de transport, echipament de tehnică de calcul şi programe, mobilier de birou, aparate de telecomunicaţii fixe şi mobile, birotică şi alte dotări, necesare pentru desfăşurarea activităţii de către reprezentanţii ministerului. În acest moment nu este cunoscută valoarea niciuneia dintre aceste taxe.
În aceste condiţii, imposibilitatea traducătorilor de a face faţă cheltuielilor suplimentare ar putea avea drept rezultat autosuspendarea activităţilor pe care le desfăşoară, fapt ce poate conduce la grave probleme şi lipsuri pe piaţa traducerilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!