Inițiativa vine în continuarea proiectului-pilot anunțat în februarie de Alfred Simonis, care propune înființarea unui fond județean de 10-20 milioane de lei pentru comunele care aleg să se comaseze. Suma ar urma să fie acordată în funcție de populația noii entități administrative și va fi acoperită integral din bugetul CJT.

Ce urmează pentru cele două comune

Important de menționat că anunțul făcut astăzi în plen nu înseamnă fuziunea propriu-zisă a celor două comune, ci începutul demersurilor legale. Atât Mașloc, cât și Fibiș vor trebui să organizeze referendumuri locale, iar comasarea va deveni realitate doar dacă cetățenii din ambele localități votează în favoarea acestea și este îndeplinit pragul legal de participare la vot de 30%.

„În măsura în care există posibilitate constituțională, am luat deja legătura cu colegii mei din Parlament pentru a încerca să scădem pragul de prezență la referendumurile locale la 20%, strict pentru alipirile localităților. Nu pentru altceva. Pentru orice altceva să rămână 30%, dar pentru alipiri 20%, pentru că altfel putem avea 90% voturi favorabile într-un sat și totuși să nu trecem pragul. Și atunci voința există, dar legislația spune că nu e suficient”, spune președintele CJT.

Potrivit președintelui CJ Timiș, comasarea ar aduce economii administrative importante, prin reducerea funcțiilor de conducere și a structurilor paralele, dar și șansa de a depăși pragul de 2.000 de locuitori, criteriu esențial pentru accesarea anumitor fonduri europene, în special pentru proiecte de infrastructură precum apă, canalizare sau modernizarea școlilor.

Simonis a subliniat că este vorba despre o comasare administrativă, nu politică, și că inițiativa este voluntară. Investițiile promise ar urma să înceapă imediat după validarea referendumurilor, nu condiționat de cicluri electorale viitoare.

În plus, șeful CJT a lansat un apel către Guvern pentru crearea unui fond național similar, care să susțină la scară largă astfel de fuziuni.

„Vorbim de economii de milioane de lei în fiecare an: un viceprimar, un consiliu local, dublarea funcționarilor în fiecare comună rămân în situația în care sunt astăzi. Pe de altă parte, trecerea peste pragul de 2.000 de locuitori înseamnă acces la fonduri europene, pe anumite componente pe care Comisia Europeană nu le finanțează sub 2.000 de locuitori, neavând randament economic nici la apă, nici la canalizare și nici la alte proiecte de finanțare pe pragurile localităților din Uniunea Europeană, și evident în România.

Este vorba de un stimulent pe care îl vom susține exclusiv din bugetul CJ Timiș, un stimulent pe care cred că ar trebui să îl dubleze Guvernul, pentru a avea rezultate la nivel național.

(…) Pe calculele pe care le avem în județul Timiș, mai mult de 10 astfel de comasări nu ar trebui să existe. Asta înseamnă 20, poate 30 de comune care se comasează, pentru că unim câte două într-una mai mare și atunci sunt 10 astfel de comasări. Numărul lor va scădea”, a declarat Alfred Simonis.

De ce vor primarii fuziunea

Comuna Fibiș, înființată în 2004 prin desprinderea de Mașloc, are 1.795 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2021. Este administrată de primarul Gheorghe Dorel Carcea (PNL), aflat în funcție din 2008, și de un consiliu local format din 11 consilieri.

Mașloc are 2.236 de locuitori (2021) și este formată din satele Mașloc, Alioș și Remetea Mică. Primarul Ionel Lupu (PNL) conduce administrația din 2016.

Primarul din Mașloc a explicat în plen de ce consideră necesară revenirea la o structură comună.

„Mă aflu aici pentru că trebuie făcută această comasare. Am discutat și cu colegul de la Fibiș, am discutat și cu domnul președinte. Noi, în trecut, am fost o comună, una singură. Trebuia mai demult făcută comasarea aceasta, dar nu e târziu nici acum. Vreau să-i mulțumesc domnului președinte că s-a gândit și la un stimulent, pentru că și Mașloc sau Fibiș, sau alte comune, au nevoie de acești bani pentru a se dezvolta. Noi avem proiecte începute, nu putem să le cofinanțăm pentru că nu avem bani. Aceste stimulente ne vor ajuta să intervenim în proiecte și să începem chiar și altele”, a spus primarul Ionel Lupu.

La rândul său, primarul din Fibiș a invocat pragul de populație și accesul la fonduri europene.

„În urma anunțului făcut de domnul președinte, că cei care se vor comasa de bunăvoie vor primi stimulente, am discutat cu domnul Ionel Lupu, colegul de la Mașloc, și am hotărât să facem acest pas pentru a ne uni comunele.

Noi ne cunoaștem foarte bine zona și ne cunoaștem foarte bine ca și colegi. Avem nevoie de aceste stimulente. Și eu, ca și comună, am 1.800 de locuitori. Am nevoie să trecem de pragul de 2.000 pentru a putea accesa și pe viitor, fiind o comună mai mare, fonduri europene și pentru a putea întreține și dezvolta localitatea și zona respectivă.

Mulțumim, domnule președinte, pentru inițiativă și, dacă noi facem bine, dăm un exemplu și pentru următorii care vor veni, și din județul nostru, și din țară. Poate se gândește și Guvernul să dea un stimulent și atunci oamenii nu o vor vedea chiar ca pe ceva forțat”, a spus primarul Gheorghe Dorel Carcea.

Un posibil model pentru județ

Conducerea CJ Timiș estimează că, la nivelul județului, ar putea exista până la zece astfel de comasări, ceea ce ar însemna reducerea numărului total de comune și o reorganizare administrativă cu impact bugetar semnificativ.

Pentru moment, Mașloc și Fibiș sunt primele două administrații locale care își asumă public inițierea procedurilor. Următorul pas este organizarea referendumurilor, cel mai probabil în această toamnă, estimează Simonis. Înainte de referendum, s-a mai anunțat că va exista și o inițiativă de a oferi informații pentru locuitorii celor două comune, urmând să se clarifice ce se schimbă și ce nu pentru locuitori.

„Trebuie să-i facem pe oameni să înțeleagă faptul că nu se desființează nicio comună și nimeni nu absoarbe altă comună. Am discutat cu cei doi primari și există mecanisme prin care să le explicăm oamenilor cât de important este acest pas și că nu pierd ceea ce cred că pierd: denumirea localității, tradițiile, influența culturală, caracterul multietnic al județului, eventual influența unei minorități care se teme că va dispărea într-o comună mai mare.

Au mai fost referendumuri, și de decomasare, și de dezmembrare, și de comasare. Trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în trecut. În primul rând, numele localității. Fiecare cetățean ține la numele localității sale. Nu cred că este o problemă să existe o formulă care să păstreze ambele denumiri. Trebuie să analizăm în fiecare caz care sunt sensibilitățile, tradițiile și să încercăm să nu deranjăm aceste aspecte”, explică Alfred Simonis.

Dacă votul va fi favorabil în ambele localități, fuziunea ar putea deveni primul caz concret de comasare voluntară la nivel județean în România. Conducerea CJT a anunțat că sunt în discuții și cu alți primari de comune pentru alte posibile comasări.

Pe aceeași temă:

Consiliul Județean Timiș vrea fuziunea comunelor. Ce zic primarii